Sondaj: Românii preferă să petreacă Paştele în ţară, cu bucate pregătite în casă
Tradiţionalele ouă de Paşte sunt preparate în casă în 9 din 10 gospodării ale românilor, în timp ce cozonacul este pregătit în casă în cazul a 6 din 10 gospodării, conform unui studiu naţional realizat de TNS CSOP la sfârşitul lunii martie şi transmis Agerpres.
În acelaşi timp, numai unul din 10 români a ales ca de Paşte să plece în concediu, iar dintre cei care pleacă doar 15% spun ca îşi vor petrece vacanţa în afara ţării. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, românii alocă între 300 şi 700 de lei produselor şi activităţilor legate de această sărbătoare.
Astfel, 37% dintre cei ce vor cheltui mai puţin de 300 de lei pentru masa de Paşte au un buget mai mic în acest an comparativ cu anul trecut; 25% dintre cei ce se aşteaptă ca aceste sărbători sa le scoată din buzunar între 301-500 de lei cred că vor cheltui mai mult în acest an comparativ cu Paştele de anul trecut, iar 59% dintre cei ce vor cheltui între 501 şi 700 de lei cred că vor avea cheltuieli similare cu cele din anul 2013.
Pe lângă tradiţionalele ouă roşii, pe masa de Paşte a românilor se vor afla şi dulciurile şi produsele de patiserie produse în casă (73%), fructele (69%) şi produsele lactate (67%). Principalele tipuri de carne ce vor sta pe masa de Paşte a românilor sunt cea de pui (65%) şi de miel (63%), iar categoriile de băuturi cel mai frecvent menţionate au fost cele nealcoolice (sucuri, apa) - 71% şi vinul - 69%.
Cercetarea arată că 30% dintre români ţin postul Paştelui, cu precădere femeile, cu vârstă mai mare de 45 de ani din mediul rural şi persoanele din Moldova. Cei mai puţin înclinaţi să ţină postul Paştelui sunt bărbaţii, persoanele cu vârsta sub 30 de ani şi cele din oraşele mari şi Bucureşti.
Pentru o mai bună înţelegere a comportamentului de consum în perioada Paştelui, respondenţii au fost segmentaţi în 4 tipuri de consumatori - 'tradiţionalişti', 'semi-tradiţionalişti', 'semi-moderni' şi 'moderni. Astfel, 4 din 10 români pot fi numiţi semi-tradiţionalişti, un sfert sunt tradiţionalişti, o treime sunt semi-moderni. Potrivit studiului, destul de puţini consumatori (3%) pot fi catalogaţi după aceste criterii ca fiind moderni, chiar şi în oraşele mari.
Profilul românului tradiţionalist este definit cu precădere de persoane de sex feminin, cu vârsta mai mare de 45 de ani, cu studii de până în 10 clase din mediul rural, iar profilul românului semi-tradiţionalist este definit cu precădere de persoane de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de ani, cu un nivel de educaţie mediu sau universitar, cu rezidenţa în oraşele mari şi Bucureşti.
Consumatorii semi-moderni au următoarele trăsături: persoane de sex masculin, cu vârsta mai mică de 30 de ani, cu studii medii şi universitare, cu rezidenţa în oraşe mari şi Bucureşti, din regiunea Sud-Vest şi Bucureşti, iar trăsăturile socio-demografice ale consumatorilor moderni sunt următoarele: sunt mai degrabă bărbaţi decât femei, cu vârsta sub 30 de ani, cu studii universitare din mediul urban.
Sondajul a fost realizat în perioada 21 -27 martie 2014 la nivel naţional, în mediile urban şi rural, în rândul populaţiei de peste 15 ani din România, folosind un eşantion de 1102 persoane, cu o marjă de eroare de ±2,9% şi probabilitate de 95%.
Tipul de eşantionare a fost selecţia aleatorie a gospodăriei şi a respondentului din cadrul acesteia, folosind regula zilei de naştere. Datele folosite în cadrul studiului au fost culese în urma interviurilor faţă-în-faţă (PAPI), la domiciliul respondentului. Datele au fost validate în funcţie de sex, vârstă, regiune şi mărimea localităţii în conformitate cu datele de referinţă ale INS 2011.
TNS CSOP este o companie cu tradiţie în cercetarea de piaţă din România. Compania a fost înfiinţată în 1993, iar din 1997 face parte din reţeaua TNS.
Anual TNS CSOP realizează peste 200 de proiecte de cercetare, proiecte cu metodologii adaptate la necesităţile specifice ale fiecărui client in parte în care pot fi incluse soluţiile dezvoltate de către experţii TNS la nivel internaţional.