SONDAJ: Românii sunt la curent cu discuțiile despre modificarea Constituției

Aproximativ două treimi dintre români (63,8% din totalul populaţiei, respectiv 67,8% dacă se elimină non-răspunsurile) au auzit despre discuţiile privitoare la modificarea Constituţiei, potrivit unui sondaj INSCOP realizat la comanda Adevărul. Ponderea celor care sunt la curent cu discuțiile despre Constituție este chiar mai mare decât media în rândul populaţiei active cu vârsta 36-65 de ani, cu venituri mai mari.

Pe de altă parte, 30% din populaţie nu este la curent cu dezbaterea privitoare la modificarea legii fundamentale a ţării. INSCOP explică acest procentaj destul de ridicat prin atenţia scăzută acordată de mass-media subiectului, aceasta în condiţiile în care atât Forumul Constituţional, cât şi structuri ale societăţii civile derulează deja dezbateri publice în Bucureşti şi în ţară, dedicate revizuirii Constituţiei.

Dintre cei care au auzit despre discuţiile privind o posibilă modificare a Constituţiei sau chiar despre o nouă Constituţie, adică dintre cei minimal informaţi sau aflaţi în cunoştinţă de cauză, majoritatea (54,9% din totalul populaţiei care a auzit de referendum, respectiv 69,7% din aceeaşi populaţie dacă eliminăm non-răspunsurile) consideră că modificarea Constituţiei ar fi necesară în mare şi foarte mare măsură, ceea ce sugerează un nivel important de aşteptări faţă de evoluţia legii fundamentale a ţării. Tinerii cred în proporţie ceva mai mare decât bătrânii că modificarea Constituţiei este necesară.

Notorietatea subiectului (bună, dar încă insuficientă pentru o temă de o asemenea anvergură) îşi pune amprenta asupra prezenţei românilor la un eventual referendum de modificare a Constituţiei. Astfel, întrebaţi dacă se vor prezenta în toamnă pentru a vota o nouă Constituţie, 40,8% afirmă că vor veni la vot, în timp ce 31,9% afirmă că se mai gândesc dacă vin la vot.

În contextul iniţiativelor politice privind scăderea la 30% din populaţia cu drept de vot a pragului de prezenţă pentru validarea unui referendum de revizuire a Constituţiei, cei 40,8% care îşi declară opţiunea fermă de a se prezenta la urne ar asigura validarea fără probleme a viitorului referendum.

Indicele general scăzut al participării politice (implicit electorale) este un predictor important al dezamăgirii românilor faţă de subiectele de interes public, ceea ce poate afecta legitimitatea validării unor proiecte de schimbare politică aşa cum este şi revizuirea Constituţiei.

În acest context, INSCOP estimează că menţinerea la 50% a pragului de validare a referendumului pentru revizuirea Constituţiei riscă să blocheze din start întregul demers (dificultatea validării referendumului din 2003 dedicat revizuirii Constituţiei, procedură organizată atunci în două zile, este edificatoare). Din acest punct de vedere, scăderea pragului la 30% este o măsură menită să asigure ieşirea dintr-un asemenea blocaj, care însă prezintă riscul diminuării legitimității democratice a viitoarei legi fundamentale. Opţiunea pentru un prag mai mic de validare pare a valoriza o nevoie pragmatică de asigurare a condiţiilor juridice şi politice necesare proceselor de transformare a sistemului politic în dauna unui efort, aproape imposibil pe termen scurt, de recredibilizare a clasei politice şi a modului de funcţionare a sistemului.

Comparativ cu lunile trecute, procentul celor care îşi declară intenţia de a se prezenta la vot se păstrează în linii relativ constante (43% spuneau luna trecută că se vor prezenta la un vot pentru modificarea Constituţiei şi 41% afirmau acest lucru în urmă cu două luni).

În ceea ce priveşte cunoaşterea Constituţiei, răspunsurile românilor sunt moderate. Cei mai mulţi (50,1%) îşi declară cunoaşterea parţială a prevederilor actualei Constituţiei. Bărbaţii sunt familiarizați cu actuala Constituție într-o proporţie mai mare decât femeile, la fel și persoanele din categoria 36-50 de ani față de alte categorii de vârstă, sau persoanele cu studii superioare, active şi cu venituri mai mari. Raportul între cei care îşi exprimă opţiunea „cunosc bine prevederile actualei Constituţii” (8,5%) şi cei care indică opţiunea „nu cunosc deloc prevederile actualei Constituţii” este net în favoarea ultimilor. Per total, majoritatea populaţiei 58,6% îşi declară în mod explicit cunoaşterea bună sau parţială a actualei Constituţii, ceea ce ar indica un nivel de cultură politică acceptabil. În ce măsură acest procent include disonanţe cognitive sau răspunsuri conformiste este mai dificil de analizat din datele avut la dispoziţie.

Cu toate acestea, putem însă extrage o concluzie validă din diferenţa foarte mare consemnată între cei 50,1% care cunosc parţial prevederile actualei Constituţii şi cei 8,5% care cunosc bine prevederile Constituţiei. În lumina acestui procent, „cunoaştere parţială” a Constituţiei poate fi şi o opţiune de refugiu a celor care fie refuză să-şi declare ignoranţa, fie au cunoştinţe minimale asupra conţinutului legii fundamentale. 26,6% din populaţie nu cunoaşte deloc prevederile Constituţiei, iar 14,9% evită să răspundă la această întrebare.