Sondaj: Trei sferturi dintre români consideră că salariile mici sunt din cauza exploatării companiilor străine
Salariile în România sunt mici din cauza faptului că economia este încă firavă, în creștere, dar și din cauza faptului că salariații nu sunt bine reprezentați de sindicate, reiese dintr-un sondaj realizat de CSCI, intitulat 'Naționalism economic românesc'.
Aproximativ 60% dintre participanți sunt total de acord că salariile mici sunt cauzate de slaba dezvoltare a economiei, iar 23% sunt parțial de acord. Aproape trei sferturi dintre români susțin că salariile mici sunt cauzate de faptul că angajații din România sunt exploatați de către companiile străine.
Pe de altă parte, 67% dintre participanții la sondaj resping ideea că salariile mici ar fi rezultatul faptului că românii sunt neproductivi sau leneși.
Destul de puțini (32%) consideră că problema este strict una internă, o lipsă a voinței de muncă susținută. 'Adepții acestui discurs votează în mai mare măsură cu partidele de dreapta', reiese din sondaj.
Însă, potrivit sondajului, cei mai mulți (80%) sunt optimiști, considerând că mai există loc de creștere în viitor.
77% dintre participații la sondaj sunt total (60%) sau parțial (17%) de acord cu faptul că angajații români nu sunt bine reprezentați de sindicatele actuale.
Pe de altă parte, se remarcă un consens asupra faptului că politicile de austeritate au fost un eșec (70%). 'Puternic anti-austeritate sunt votanții PSD (-38%), pensionarii în general (-27%), cei din rural (-19%). Dar și intelectualii sunt preponderent anti-austeritate (-17%)', se mai arată în sondaj.
Cum cred românii că s-au îmbogățit semenii lor
În privința percepției despre oamenii bogați din România, aceasta este puternic negativă: 86% consideră că s-au îmbogățit prin mijloace ilegale și doar 4% că s-au îmbogățit în mod cinstit. Chiar și cei cu studii superioare consideră în mare parte (70%) că sunt corupți.
În ceea ce privește impozitarea, 7 din 10 români se declară pentru un impozit progresiv. 'Dorința pentru impozitarea progresivă este maximă printre pensionari și votanții de stânga (80%) și este ceva mai mică printre cei sub 45 de ani indiferent de studii (dar și printre ei 57% doresc taxarea averilor)', mai reiese din sondaj.
De asemenea, există un acord puternic pentru întărirea pedepselor pentru corupți, inclusiv confiscarea extinsă a averii (95% din eșantion este total de acord).
Referitor la atitudinea față de bănci, aproape toți românii consideră că băncile au abuzat de oameni prin regulile de creditare. În plus, 50% spre 70% sunt de acord că băncile sunt responsabile pentru criza financiară. 'Trei sferturi dintre români nu au încredere în bănci, iar băncile cu capital străin sunt privite cu suspiciune', se mai arată în sondaj.
Sondajul menționat mai relevă faptul că majoritatea românilor preferă să cumpere produse fabricate în România și nu în străinătate (alimente, electronice/electrocasnice, consumabile gospodărie, chiar și autoturisme). 89% din respondenți au declarat că preferă să cumpere alimente de orice tip fabricate în România. 'Trei sferturi din români afirmă că magazinele ar trebui să comercializeze produse românești, chiar dacă ar avea un preț mai mare. Toți românii sunt de acord că eticheta produselor ar trebui să conțină țara de origine', reiese din sondaj.
Intelectualii vor un partid nou
La întrebarea "În acest moment, considerați că România ar avea nevoie de un partid politic nou?", 63% din participanți au spus NU, iar 37% DA. 'Intelectualii sunt cei mai interesați să apară un partid nou (42%), ar prefera unul liberal (23%) sau conservator (5%)', se mai subliniază în sondaj.
Pe de altă parte, se remarcă o cvasi-unanimitate în privința ideii că liderii români din trecut, care au creat România ar trebui respectați mai mult în ziua de astăzi (90% de acord). Nicolae Iorga este omul cu cea mai mare apreciere dintre cei măsurați, urmat de Vlad Țepeș și Tudor Vladimirescu. Eminescu și Moș Ion Roată sunt apreciați de 55% dintre participanți.
Sondajul a fost realizat la nivel național pe baza a 1.000 de interviuri în rândul populației adulte în perioada 16 — 24 februarie, iar eroarea tolerată este de 3%.