Sorin Grindeanu: Infrastructura este un domeniu de importanţă strategică pentru România

La evenimentul organizat la sediul Ministerului italian al Afacerilor Externe, în marja şedinţei comune a Guvernelor României şi Italiei, mai participă vicepremierul şi ministrul de Externe al Italiei, Antonio Tajani, ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi ministrul român al Economiei, Radu Oprea.

"Infrastructura a fost inclusă printre temele prioritare ale forumului, pentru că este un domeniu de importanţă strategică pentru România, dar şi pentru că oferă numeroase oportunităţi în următoarea decadă", a afirmat Grindeanu, conform traducerii asigurate de organizatori.

El a făcut o scurtă trecere în revistă a proiectelor prioritare pentru infrastructura românească din următorii 10 ani, care beneficiază de importante alocări naţionale, dar şi de fonduri europene de peste 13 miliarde de euro până în 2027.

"În sectorul rutier, România are de finalizat proiecte de peste 1.900 km de autostradă şi drum expres pe reţeaua TEN-T până în anul 2030. Vorbim despre proiecte majore de traversare a Munţilor Carpaţi, pe axele vest - est şi sud - nord, care vor lega între ele principalele nuclee urbane şi economice din diferite regiuni ale României. Unul dintre acestea este Autostrada A8, cu un cost estimat de 6,5 miliarde euro, care va permite accesul facil vest - est spre al treilea cel mai mare oraş al României, Iaşi. (...) Nu în ultimul rând, o lucrare importantă pentru îmbunătăţirea conectivităţii transfrontaliere este finalizarea autostrăzii A7 - care va conecta graniţa cu Ucraina de Bucureşti şi portul Constanţa", a precizat Grindeanu.

În plus, a adăugat el, România are în planul strategic proiecte pentru realizarea a 1.350 km de drum expres şi variante ocolitoare.

Ministrul Transporturilor a punctat că investiţiile din sectorul feroviar sunt la fel de importante şi vizează noi lucrări de modernizare a reţelei în domeniu, implementarea de soluţii de management al traficului, dar şi achiziţia de material rulant electric.

"Lucrările necesare de electrificare a căii ferate se ridică la circa 1,7 miliarde euro. (...) Nu mai puţin importantă, mai ales în contextul geopolitic actual, este modernizarea coridoarelor care asigură legătura Portului Constanţa cu frontierele cu Ucraina şi cu Republica Moldova în lungime de 550 km şi cu o valoare estimată de 6 miliarde de euro. Şi pentru că am amintit de Ucraina - autorităţile române au răspuns rapid nevoilor de modernizare a infrastructurii care a asigurat capacităţi de transport suplimentare pentru tranzitul cerealelor exportate din această ţară", a explicat ministrul Grindeanu.

El a subliniat că România are o poziţie strategică în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar porturile româneşti Galaţi şi Constanţa se pot converti în hub-uri logistice de bază pentru companiile implicate.

"Portul Constanţa, cel mai adânc port la Marea Neagră, este conectat prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi prin legături feroviare şi rutiere de graniţele cu Ucraina şi cu Republica Moldova. De asemenea, suntem în centrul coridoarelor multimodale care vor lega Ucraina de restul Europei, cum ar fi coridorul multimodal nord - sud ce va conecta Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee sau coridorul multimodal al Mării Negre care va uni Odesa - Reni - Constanţa - Burgas", a transmis Sorin Grindeanu.

Această multitudine de proiecte, a evidenţiat ministrul, reprezintă, în mod firesc, un punct de atracţie atât pentru marile companii de construcţii, cât şi pentru operatorii internaţionali mari de servicii de transport.

"Capacitatea României de a livra şi a duce proiecte complexe la bun sfârşit a crescut concurenţa din piaţă. Avem o responsabilitate, atât pentru economia României, cât şi pentru cea europeană, de a finaliza toate aceste proiecte la timp", a mai declarat Grindeanu.