Spania face reduceri bugetare la toate nivelurile sistemului educaţional

La nivelul comunității europene unele dintre marile provocări cu care se confrunță sistemele educaționale și de formare profesională sunt consolidarea fiscală și șomajul în rândul tinerilor.

Alertată de perspectiva care se crează în domeniul educațional, Comisia Europeană a avertizat că reducerile bugetare din educație pot avea consecințe serioase asupra combaterii abandonului școlar, îmbunătățirea instruirii elevilor și tranziția de la școală către piața muncii. Recomandările pe care Comisia Europeană le-a făcut către țările care vizează reduceri ale fondurilor pentru educație sunt legate de necesitatea acordării unei mai mari importanțe pieței muncii pe durata procesului de formare, astfel încât să fie redus abandonul școlar, iar învățarea de-a lungul întregii vieți trebuie să fie impulsionată.

Presa din România s-a inflamat în ultima perioadă ca urmare a anunțului legat de noua rectificare bugetară de luna aceasta. Motivul acestei inflamări este dat de faptul că s-au anunțat tăieri de la mai multe ministere. O parte a publicațiilor au promovat ideea că numai la noi se întâmplă acest lucru și că nu este normal să se taie de la un domeniu important precum educația. Însă, realitățile din alte state europene îi contrazic.

Așa cum se poate observa printr-o analiză a alocărilor bugetare din alte state pentru domeniul educației, rezultă că nu numai țara noastră a apelat la o scădere a procentului alocat sistemului educațional. România este alături de Spania, una dintre cele șase țări europene care au decis să reducă fondurile la educație. Celelalte state care au luat această măsură sunt Bulgaria, Ungaria, Italia și Lituania.

Săptămâna aceasta Comisia Europeană a prezentat un studiu care analizează sistemele educaţionale şi de formare profesională din toate statele Uniunii Europene. Raportul Executivului European arată că 16 dintre cele 28 de state membre au redus sumele acordate educației între 2008 și 2011.

Așadar, nu trebuie să particularizăm cazul României, deoarece este un fenomen ce a căpătat o amploare europeană, iar instituțiile europene sunt conștiente de acest lucru. Totuși, aceste mutări ale fondurilor de la un domeniu la altul sunt necesare pentru ca statele Uniunii Europene să poată funcționa fără probleme.

Noua rectificare de buget realizată de guvern are drept scop identificarea celor mai bune soluții pentru a reduce deficitul bugetar. De asemenea, modul în care România încheie acest an va afecta bugetul pentru anul următor. Toate eforturile de ordin economic și fiscal pe care actualul Executiv le-a întreprins au ca scop final conceperea unui proiect de buget pentru 2014 cât mai bun, pentru ca țintele economice propuse să poată fi atinse.

Prin ajustările bugetare, care implică printre altele și tăieri de la anumite domenii, se reduce presiunea asupra populației, deoarece în cazul în care nu se produc aceste tăieri, populația va trebui să plătească taxe mai mari. În cazul nostru, atât premierul, cât și ministrul pentru buget au dat asigurări că nu se pune problema de noi taxe.