SRR vs SRTV – o lecție de management dată de Ovidiu Miculescu lui Claudiu Săftoiu

Este greu de apreciat dezastrul financiar și managerial în care a fost lăsată televiziunea publică, iar luminița de la capătul tunelului refuză să apară, nu cât timp conducerea interimară i-a fost rezervată lui Rareș Bogdan, alt ”manager” de mare angajament, care vine dintr-o gaură financiar-televizată comparabilă ca gravitate. Respingere lui Rareș Bogdan de către Parlament este, din acest punct de vedere, o rectificare benefică.

Societatea Română de Televiziune a realizat tristul record al unor datorii totale de aproximativ 620 de milioane de lei la 31 decembrie 2012, reprezentând nu doar datorii, dar și obligații de natură comercială care au o vechime de cel puțin trei ani. Fără să se jeneze nicio clipă de detaliul că de la televiziunea publică tocmai au fost concediat 700 de salariați pentru a stopa pierderile financiare, pe ultima sută a mandatului lui Claudiu Săftoiu o țară întreagă a văzut, culmea nerușinării, angajarea SRTV într-un contract de 6 milioane de euro pentru reînnoirea parcului auto, suma medie per automobil fiind de 45.000 de euro.

Nu trebuie să fii neapărat de stânga sau social-democrat ca să înțelegi ofensa extremă pe care o reprezintă gestul liberalului Săftoiu pentru toți aceia care și-au pierdut locurile de muncă. Culmea este că și acest scandal s-a spart în capul Consiliului, deși acesta a fost în mod suspect eludat și nu a aprobat această cheltuială. “SRTv are datorii de 170 de milioane de euro, dintre care 140 de milioane de euro sunt către stat. Ceea ce au făcut este expresia iresponsabilităţii managementului executiv în situaţia financiară deosebit de gravă în care se află TVR”, a acuzat Valentin Nicolau în legătură cu scandaloasa achiziție. A rămas consemnat în folclorul public că în timp ce se decidea achiziția abuzivă a unor automobile de lux, TVR nu avea nici măcar un singur car de reportaj HD, necesar transmisiilor sportive. Managementul TVR a preferat în schimb să închirieze cu peste 40.000 de euro pentru o singură transmisie, în loc să achiziţioneze un astfel de echipament, la o valoare care s-ar fi amortizat în câteva luni.

Dar se poate conduce un colos precum SRTV altfel? Oricine altcineva, în locul lui Săftoiu, ar fi avut o șansă să salveze situația? Ei bine, se pare că da! La extrema cealaltă vom descoperi Societatea Română de Radiodifuziune, condusă la vârf de Ovidiu Miculescu. SRR, cunoscută mai ales prin cel mai familiar brand propriu ca Radio România, este o scoietate extrem de stabilă din punct de vedere financiar. Exercițiul financiar pe 2013 a fost pozitiv, nici urmă de datorii ale radioului public, nici către stat, nici către entități private. Datorită acestei stabilități financiare, SRR nu a pierdut bani, și-a permis plata salariilor fără sincope, ba mai mult și derularea în condiții de excepție a tuturor proiectelor și evenimentelor propuse. Iar lista, credeți-ne, este impresionantă. Unul dintre evenimentele extrem de cunoscute ale SRR în 2013, este vorba de turneele externe ale Orchestrelor și Corurilor Radio – respectiv concertul de la Shanghai, a constituit prilej de felicitare în plenul Parlamentului României, din partea Premierului Chinei, Li Keqiang, SRR fiind singura instituție din România menționată astfel.

Ce a făcut Ovidiu Miculescu diferit? Părinte aspru pentru familia SRR, a fost inițial întâmpinat cu ostilitate de unii angajați. Ca peste tot la stat, unii se complăceau să facă simplu act de prezență. Miculescu a pus în primul rând accent pe disciplină și eficientizare. A ridicat problema salarizărilor ”după ureche”, rămase moștenire grea de la conducerile care s-au tot succedat. Managerul Ovidiu Miculescu, cu o vastă experiență de management radio în mediul privat a pus ferm accentul pe prezență și eficiență și a făcut eforturi să implementeze Regulamentul de Organizare și Funcționare al SRR, în paralel cu noua organigramă a instituției. Oricine poate intui câtă ostilitate poți trezi cu astfel de acțiuni. Dar rezultatele nu au întârziat să apară. Nu sunt spectaculoase, sunt pur și simplu rezultate de bun simț care indică faptul că radioul public a revenit pe calea cea bună. SRR nu a operat concedieri, ceea ce deja spune multe. La SRR nu au fost tulburări sindicale, mărturie stau evidențele Jandarmeriei. La nivelul SRR s-a semnat un nou Contract Colectiv de Muncă, mult mai bun și mai clar decât cel anterior, în urma căruia au fost majorate cu 70 lei net toate salariile de până la 1.900 de lei inclusiv și au revenit în grile toate salariile din SRR. Vi se pare puțin? Atât s-a putut deocamdată, dar pe acest subiect ar trebui întrebați cel mai bine cei 700 de concediați de la TVR.

Efortul managerial al președintelui Ovidiu Miculescu nu s-a oprit aici. Satisfacția sa și a colectivului său de profesioniști stă mai ales în stoparea căderii în audiențe, posturile radioului public revin în preferințe și, cel mai bun indicator în acest sens, în 2013 radioul public și-a dublat vânzările publicitare către entități comerciale private, mult mai reticente până acum, din rațiuni lesne de înțeles, care țin de eficiență și performanță. Ce a făcut atât de deosebit managerul, în acest caz? Un prim lucru, care până acum nu pare să fi preocupat pe nimeni din conducerile anterioare: au fost realizate în acest an primele studii de cercetare calitativă a audienței.