Statele UE vor stabili la nivel naţional vârsta minimă pentru ca un adolescent să aibă conturi pe reţelele sociale
Parlamentul European lasă statele membre ale Uniunii Europene să decidă la nivel naţional vârsta minimă la care tinerii să poată avea acces la reţelele de socializare fără ca aceştia să mai aibă nevoie de acordul părinţilor, scrie miercuri theverge.com, citând site-ul oficial al legislativului comunitar.
Statele membre vor stabili vârsta minimă, între 13-16 ani, la care adolescenţii îşi pot crea un cont personal pe o reţea de socializare - Facebook, Instagram sau Snapchat, fără a mai avea nevoie de acordul parental al unuia dintre tutori.
În prezent, vârsta la care unui copil i se permite să aibă cont pe o reţea oficială de socializare este în Uniunea Europeană de 13 ani, la fel ca în Statele Unite, însă în cursul unor dezbateri recente au fost înaintate propuneri pentru creşterea limitei legale la 16 ani. Companiile IT au făcut un lobby puternic împotriva acestei modificări, cotidianul Financial Times relatând că s-a format chiar o coaliţie de companii, între care Google şi Facebook, care nu doreau introducerea amendamentului respectiv.
Companiile din domeniul tehnologic îşi bazează dezvoltarea pe numărul mare de utilizatori şi doresc obţinerea de profit, or introducerea unor astfel de restricţii reduce accesul unui număr semnificativ de utilizatori. Unii critici ai amendamentului amintesc de faptul că adolescenţii nu declară vârsta corectă atunci când îşi fac un cont pe o reţea de socializare. Companiile IT care nu vor respecta limita de vârstă aleasă în fiecare stat membru UE va suporta penalităţi financiare de până la 4% din totalul vânzărilor sale la nivel mondial.
Potrivit noilor reglementări, companiile IT trebuie să gestioneze în siguranţă datele cu caracter personal al celor care îşi fac cont astfel încât să nu fie împărtăşite unei părţi terţe şi în cazul unui furt de cibernetic de date să anunţe în maximum 72 de ore autorităţile naţionale din statul în care trăieşte utilizatorul respectiv.
Aceste reglementări reîntorc către cetăţeni controlul privind datele lor cu caracter personal, a remarcat europarlamentarul Jan Philipp Albrecht într-o declaraţie de presă, subliniind că giganţii IT nu vor avea permisiunea să divulge informaţiile pe care le-au primit cu un scop specific fără a avea acordul persoanei în cauză.
Noile reglementări urmează să fie supuse joi aprobării publice a Comisiei pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European, iar din acel moment statele membre UE au la dispoziţie doi ani pentru a-şi armoniza legislaţia naţională pentru includerea acestor noi reglementări.