Statistici îngrijorătoare. O treime din pacienții COVID au mințit că nu au simptome

34% dintre persoanele care au avut boala au negat că ar fi avut simptome, iar 55% au recunoscut că au ascuns la un moment dat că de fapt au avut simptome. De asemenea, un sfert dintre ei n-au spus adevărul cu privire la respectarea regulilor de igienă.

Cercetătorii spun că persoanele care nu au vrut să recunoască simptomele s-ar fi temut de presiunea socială.

„Probabil că alegerea acelor oameni de a ascunde simptome ale unei boli despre care se știa foarte puțin, dincolo de resorturi personale, a avut de-a face și cu strategia țărilor și a guvernelor de a preîntâmpina răspândirea epidemiei, anume instaurarea acestor cordoane sanitare sau a izolării și carantinei. Oamenii, când vine vorba de trimiterea lor într-un mediu de izolare, sunt foarte sceptici și încă de la început ar prefera să rămână la ei acasă sau să fie îngrijiți în așa fel încât să nu se simtă închiși”, a explicat la Digi24 Gabriel Diaconu, medic psihiatru.

„Taifunul acesta planetar, care este și mediatic, a făcut ca într-o bună măsură, un om, când începe să aibă simptome sugestive pentru un virus, dacă nu se simte imediat vădit amenințat, preferă să tacă mai degrabă decât să vorbească cu cineva, mai ales când vede la TV sau citește în ziar că acei bolnavi vor fi trimiși în centre, vor fi ținuți un număr de zile sub observație. Nu cred că este doar rușinea. Este și o reacție psihologică la această componentă mai mult sau mai puțin colectivă cu ceea ce presa numește inamicul nevăzut”, a adăugat el, potrivit Digi24.

Diaconu a explicat că a fi asimptomatic este o raritate în orice boală, dar că să mărturisești că ai simptome poate duce la stigmă socială, de aceea mulți oameni preferă să tacă și să ascundă ceea ce li se întâmplă. În ceea ce privește, România, mulți oameni au ascuns inclusiv faptul că fuseseră în zone afectate de coronavirus, pentru a nu fi trimiși în carantină.

De aceea, spune medicul, autoritățile ar trebui să schimbe tonul discuțiilor despre coronavirus.

„Tonul agresiv, rigid, punitiv nu face decât să arunce în penumbră acei oameni cu care vrem să discutăm”, a explicat el.