Stolojan, scos de la naftalină. La ce mai poate spera un personaj politic fără nicio perspectivă

Recent, europarlamentarul Theodor Stolojan a ieşit cu un atac la adresa USL, spunând că sesizarea făcută de corpul de control al primului ministru cu privire la CNAS şi Lucian Duţă este doar "o ciorbă reîncălzită". Mesajul său apare însă ca nuca în perete din partea PDL, T. Stolojan fiind un „comunicator” haotic, dar şi dezavantajos pentru partid. Poziţionările sale publice rare şi haotice nu se explică decât prin dorinţa de a se face util, transmiţând mesajele de moment ale actualei conduceri a PDL, în schimbul obţinerii unei noi candidaturi pentru funcţia de europarlamentar la alegerile din 2014.

Este greu de găsit o logică şi o coerenţă în diversele mesaje publice transmise de europarlamentarul PDL în ultima vreme, atât atacul recent privind „ciorba reîncălzită”, cât şi alte poziţionări nearătând decât dorinţa de a nu ieşi din linia de mesaj a conducerii partidului, oricare ar fi aceea. Atacul la adresa USL cu privire la Lucian Duţă pare a urma însă linia moderată impusă de genul de opoziţie preferat de Vasile Blaga. Se pare că Theodor Stolojan încă nu a avut timp să se pună la curent cu linia mai radicală de discurs de opoziţie trasată de noul prim-vicepreşedinte, Cătălin Predoiu. Predoiu spune recent într-un interviu că una dintre calităţile viitorilor membri ai Guvernului din umbră va trebui să fie discursul devastator la adresa USL. Dar, se pare că europarlamentarul nu are, pentru moment, ambiţii de ministru de formă, ci preferă să aibă asigurat un loc eligibil pe lista PDL la viitoarele europarlamentare.

Atacul moderat la adresa USL nu poate să aibă vreun impact real, fiind preluat de presă doar pentru potenţialul său de titlu mai exotic. Momentele în care Stolojan îşi alege să se poziţioneze public sunt din nou greu de asociat cu ceva logic, dar probabil de această dată a fost băgat la înaintare, doar pentru că PDL nu avea un comunicator disponibil în acest weekend. Şi nici măcar nu era un comunicator cât de cât potrivit, având în vedere că Stolojan însuşi are probleme zilele acestea cu ANI şi cu declaraţiile de avere. La nicio zi de la aruncarea în media a perlei neinsipirate, dar bună de titlul pentru presă, cu „ciorba reîncalzită”, Vasile Blaga a reluat fix aceeaşi sintagmă lansată de Stolojan. Şi, cu toată lipsa de inspiraţie a lui Blaga, este greu de crezut că acesta l-a copiat pe Stolojan.

O altă ieşire publică recentă a lui Stolojan care arată că acesta nu are altă dorinţă decât un loc eligibil pentru europarlamentare este nu un atac la USL, ci o atenţionare la adresa colegului de partid şi de parlament european, Cristian Preda. În contextul discuţiilor de pe marginea suspendării acestuia din urmă din partid, Theodor Stoloajan a simţit nevoia să îl critice voalat pe C. Preda pentru opiniile sale critice la adresa lui Vasile Blaga. A lansat astfel public aşa-numite criterii pe care cei care vor să candideze pe listele PDL la europarlamentare trebuie să le întrunească şi să le respecte. Subînţelegându-se, în mod evident, că el va fi primul care le va respecta, pentru a-şi arăta fidelitatea faţă de actuala conducere a PDL, cea care va decide cine va fi pe lista viitoarelor alegeri europene. Şi momentul în care a decis să îşi trădeze aliaţii mai vechi din partid - tandemul Băsescu-Udrea -, probabil anticipând că Blaga va câştiga, merge în aceeaşi direcţie, că singurul său interes este obţinerea unui nou mandat la PE.

De altfel, întregul parcurs politic al lui T. Stolojan după 1989 este unul destul de atipic şi greu încadrabil într-o tipologie. A fost ministru şi premier în primele Guverne provizorii de după 1989 (de unde şi-a dobândit eticheta de tehnocrat), pentru ca, la scurt timp să îl susţină pe Ion Iliescu la prezidenţiale. După o perioadă de absenţă din spaţiul politic, în 2000 s-a alăturat PNL, devenind chiar preşedinte al acestui partid politic (2002). În această calitate, a reuşit performanţa de a fi singurul lider de partid de după 1989 care şi-a condus partidul la scindare. Nu mai amintim de episoadele cu renunţarea la funcţia de prezidenţiabil al PNL, în favoarea lui Traian Băsescu sau de refuzul funcţiei de prim-ministru, care au făcut din personajul politic T. Stolojan unul dintre cele mai elocvente exemple de ratare în politică.

Purtând încă eticheta de tehnocrat în politica românească, se pare însă că acest apelativ nu este decât unul de la care doar Thedor Stolojan se revendică sau pe care PDL a încercat să i-l mai atribuie când l-a nominalizat pentru funcţia de premier. În fapt, drama lui T. Stolojan în asta şi constă: pendularea continuă între gesturi şi poziţionări politice haotice şi o afişare forţată şi destul de nehotărâtă a imaginii de tehnocrat.