STUDIU: 86% dintre medicii români au fost agresaţi verbal

Totodată, 10,2% s-au confruntat cu incidente de agresiune fizică iar 50% (460 persoane) din totalul celor chestionaţi au declarat că agresiunile verbale, fizice sau de altă natură produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieţii sau activitatea, relevă studiul, realizat de Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), citat de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă prilejuită de prezentarea studiului, prof. dr. Ioan Lascăr, preşedintele CMMB şi al Fundaţiei CMMB, a declarat că numărul de cazuri violente înregistrate oficial este mai mic decât cel real iar absenţa sancţiunilor pentru autori sporeşte nemulţumirea angajaţilor din spitale.

"Poziţia noastră este fermă: o politică de "toleranţă zero" faţă de agresiune şi violenţă la locul de muncă este singurul remediu", a spus prof. dr. Ioan Lascăr, preşedintele CMMB.

Directorul Fundaţiei CMMB, Georgeta Ionescu, a afirmat în aceeaşi conferinţă că, în România, a măsura impactul actelor de agresiune la adresa lucrătorilor din sănătate reprezintă "o provocare", dată fiind lipsa unor informaţii oficiale disponibile opiniei publice, absenţa unui sistem de monitorizare şi reticenţa victimelor de a raporta un incident în anumite situaţii.

"Nici cazurile de agresiune, nici consecinţele acestora asupra personalului medical nu au fost înregistrate sistematic şi nu există mecanisme unitare de raportare sau proceduri scrise pentru a manageria acest tip de incidente", a subliniat Georgeta Ionescu.

Potrivit "Studiului pilot privind expunerea la agresiune a medicilor din Bucureşti", 14,2% dintre cei intervievaţi spun că nu au avut asemenea incidente de agresiune.

De asemenea, 48% dintre cei care au fost victime ale violenţei la locul de muncă nu au depus un raport oficial cu privire la eveniment pentru a semnala violenţa fizică sau abuzul verbal.

Doar 47,3% dintre cei care au consemnat că au fost agresaţi fizic (în total declarând 176 agresiuni fizice) s-au adresat poliţiei.

Creşterea numărului de incidente, frecvenţa şi severitatea impactului fac ca unii profesionişti de îngrijire a sănătăţii să sufere de simptome date de stres şi epuizare (36,8 %) şi, în anumite cazuri, de tulburări datorate unui stres post-traumatic (2,9%), arată studiul.

15,7% apreciază că violenţa a avut un impact negativ asupra familiei şi asupra calităţii vieţii lor.

Acelaşi studiu relevă că 72,4% dintre participanţii la studiu efectuează timp suplimentar de lucru, între una şi 32 ore săptămânal, cu o medie de 7,95 ore săptămânal.

În Bucureşti sunt înregistraţi aproximativ 14.500 medici, dintre care 68% sunt femei şi 32% bărbaţi.

Agresiunea este definită în sens larg ca "orice comportament verbal, nonverbal sau fizic care pune în pericol sau generează un pericol pentru sine, pentru alţii, sau asupra unor bunuri necesare înfăptuirii actului medical.

Studiul pilot se bazează pe răspunsuri furnizate prin intermediul unui chestionar de opinie constând în 23 de întrebări. Chestionarele autoadministrate au fost difuzate şi ulterior colectate cu sprijinul administraţiei a 21 de spitale şi al Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (din cele 850 de exemplare distribuite la 40 de spitale). S-au returnat şi prelucrat 541 chestionare completate de medici, reprezentând 39 specialităţi medicale.