Studiu: Averile românilor, de 6 ori mai mici decât ale occidentalilor

Nivelul "averii" este calculat ca totalul activelor financiare şi imobiliare, minus totalul datoriilor. Datoriile au crescut, de la o valoare medie de 60 dolari pe adult, în 2000, la o medie de 2.369 dolari, la mijlocul anului 2012, reprezentând o creştere de 40 de ori, conform estimărilor Credit Suisse.

"Partea bună este că averea noastră a crescut de 4,5 ori, din 2000 până în 2012, chiar şi cu ajustarea severă de 36% în perioada 2011-2012 la nivelul averii naţionale, fără a aduce în discuţie realitatea disparităţilor în distribuţia averii în România", subliniază Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, citată de Agerpres.

Elveţia este pe primul loc în clasamentul din acest an, cu o avere financiară netă de 141.895 euro pe locuitor, urmată de SUA (100.710 euro), Japonia (83.610 euro), Belgia (73.520 euro), Olanda (68.760 euro), Canada (66.550 euro), Singapore (66.400 euro), Taiwan (65.080 euro), Marea Britanie (58.905 euro), Australia (57.400 euro), Suedia (54.065 euro), Danemarca (53.370 euro), Israel (43.390 euro), Italia (45.770 euro), Franţa (44.310 euro), Austria (41.985 euro), Germania (41.950 euro), Irlanda (29.980 euro), Portugalia (20.930 euro) şi Coreea de Sud (19.180 euro).

Analizat după venituri, nu după avere, Banca Mondială încadrează România în categoria sub 10.000 dolari în 2012, cu 7.943 dolari PIB per capita (nu pe adult), în scădere cu 10%, de la 8.874 dolari în 2011, arată EY. 

"Ca să depăşim pragul de 20.000 dolari şi să intrăm în următoarea categorie de avere de 25.000-100.000 dolari şi să depăşim pragul de 10.000 dolari la PIB pe cap de locuitor trebuie să devenim mai competitivi la nivel de companii, iar politicile publice şi reglementările trebuie să susţină această transformare", consideră Mihaela Matei, autorul raportului EY. 

În urmă cu câteva zile a fost lansat noul Raport asupra Competitivităţii Globale 2013 - 2014 (The Global Competitiveness Index) de către Forumul Economic Mondial, în care România ocupă locul 76, din 148 de ţări. Într-un alt raport la nivel mondial, realizat de banca Mondială şi IFC, Doing Business 2013, România ocupă locul 72 din 185 ţări analizate după uşurinţa de "a face business, aspect care se referă la cât de simple sunt sistemele de reglementare, în aşa fel încât să nu limiteze înfiinţarea şi dezvoltarea companiilor, ci să le faciliteze, potrivit EY. 

În primul raport, care ia în considerare 12 criterii şi multe subcriterii pentru analiza gradului de competitivitate a ţărilor, românii întrebaţi (toţi lideri de business din România) au subliniat ca fiind cele mai problematice arii pentru dezvoltarea competitivităţii la noi: nivelul de fiscalizare (17,8%), corupţia (13,4%), reglementările fiscale stufoase (11,8%), accesul la finanţare (10,5%) şi birocraţia (10,2%). În oglindă, în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale, România este pe locul 136 din 185 de ţări din punctul de vedere al fiscalizării. Aceasta înseamnă că în calitate de companie trebuie să faci în medie 41 de plăţi aferente într-un an şi petreci 216 ore în medie pe an pentru calcularea taxelor, în timp ce rata efectivă de fiscalizare (% profit) pentru o companie este de 44,2%, potrivit analizei.

Pe lângă indicatorii de mai sus, studiului realizat de Forumul Economic Mondial, arată că "multe companii se plâng de cât de puţin adaptaţi sunt nevoilor pieţei absolvenţii de universităţi. România ocupă locul 134 la capitolul training oferit angajaţilor, aproape de finalul clasamentului. Doar 14 alte ţări s-au situat după noi la acest indicator. 

De asemenea, România e clasată pe unul dintre cele mai proaste locuri la gradul de stimulare a muncii prin nivelul fiscalităţii. Aceasta ocupă locul 146, fiind urmată în clasament numai de Argentina şi Italia. Aproape la fel se situează şi la capacitatea de a reţine talentele, fiind pe locul 138 din din 148. 

În ceea ce priveşte fiscalizarea, nivelul acesteia nu este foarte stimulativ pentru investiţii, unul dintre factorii necesari pentru creşterea economică, România ocupând locul 136, din 148 de ţări analizate, dar se clasează deasupra altor două ţări din Uniunea Europeană la nivel general - Slovacia (locul 78) şi Grecia (91). 

"Dacă ne referim, însă, la Indicele Competitivităţii Regionale realizat de Comisia Europeană, România este cea mai puţin competitivă dintre ţările Uniunii, situându-se chiar şi după Bulgaria. La nivel de capitală, România nu stă chiar atât de rău, ceea ce indică disparităţile de dezvoltare şi de oportunităţi oferite între Bucureşti şi celelalte regiuni ale ţării. E interesant cum aceste diferenţe dintre regiuni ne trag atât de mult în jos, încât ajungem pe ultimul loc în Uniunea Europeană", subliniază Mihaela Matei în raport. 

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012.