Studiu BNR: Legea dării în plată va duce la scăderea averii populației cu 2000 de euro pe fiecare gospodărie

O astfel de scădere de 10% ar duce la scăderea averii populației cu minim 2000 de euro la fiecare gospodărie, explică acesta efectele legii dării în plată.

"În ceea ce privește avuția netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Națională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuția se compune din active financiare și active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieței imobiliare. Cel puțin pe termen scurt, va avea loc o scădere a prețurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%. Chiar și la o astfel de scădere, conservatoare, avuția netă a populației scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuției nete, atât a celor care au luat credit, cât și a celor care nu au luat, dar și a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanției pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro", a specificat Voinea. 



VEZI AICI INTEGRAL CONŢINUTUL RAPORTULUI

De altfel, vicepreședintele BNR este de părere că legea dării în plată poate avea tot felul de consecințe nefaste precum supunerea la un risc sistematic a sectorului financiar, pe fondul declanșării nevoii de un avans mai mare, dar și de dobânzi crescute.

"Iată ce scrie în raport: această propunere de lege privind darea în plată nu transpune Directiva 17/2014, pentru că acolo darea în plată are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridică întrebări cu privire la aplicarea retroactivă, cu privire la aplicarea nediferențiată, cu privire la disciplina de plată și sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune că generează risc sistemic și afectează stabilitatea financiară. Aceasta este poziția CE. Comunicarea de ieri (marți - n. r.) către Parlamentul European, Consiliu, BCE și Eurogrup, spune la capitolul pentru România că sectorul bancar este bine capitalizat și lichid, dar anumite inițiative legislative care se discută în prezent pun un risc privind stabilitatea sa", a continuat Voinea.

Ideea principală care s-ar putea desprinde din spusele domnului Liviu Voinea ar fi aceea că cei care au avut de suferit în ultimii 10 ani au fost cei care au avut credite în lei, spre deosebire de cei care au optat pentru creditele în valută.



"Să luăm același credit pe care l-a luat un cetățean în 2006, de 60.000 de euro, în lei, în euro și în franci. În primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de plătit cei care au luat un astfel de credit în lei, nu în franci. Da, este adevărat, pe următorii 20 de ani cei care au luat în franci, în condițiile actuale de piața vor plăti mai mult în cele din urmă. Dar, în trecut, din 2006 până în prezent, cel care a luat în lei a plătit mai mult decât cel care a luat în euro și chiar mai mult decât cine a luat în franci. În acest sens, nu cred că putem discrimina și să ne referim neapărat la creditele în valută ca fiind unul din motivele pentru care vine această lege", a adăugat Voinea.