STUDIU: Hormonii stresului, responsabili pentru crizele financiare ce au zguduit lumea

Cortizolul este un hormon secretat de glandele suprarenale, ca reacţie la momentele de stres intens, cum sunt acelea de tipul "luptă sau fugi", ajungând la cote maxime în situaţiile de incertitudine, conform dailymail.co.uk, potrivit Mediafax.

Acest hormon pregăteşte organismul pentru acţiune secretând glucoză şi acizi graşi în sânge, suprimând, de asemenea, funcţiile corporale care nu sunt necesare pe timp de criză - cum ar fi sistemul digestiv, reproducător şi imunitar.

Cu toate acestea, dacă stresul devine cronic, aşa cum se întâmplă în momente de criză prelungită, nivelul ridicat de cortizol afectează capacitatea de învăţare, creşte anxietatea şi, în cele din urmă, duce la depresie.

Preferinţele personale în legătură cu riscul financiar fluctuează substanţial, iar acestea ar putea avea legătură cu reacţiile hormonale, au constatat cercetătorii de la Cambridge Judge Business School şi de la Institutul universitar de ştiinţe metabolice din Cambridge, Marea Britanie.

Studiul acestora, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, ar putea schimba fundamental percepţia actuală asupra riscului.

Până acum, aproape fiecare model din economie şi finanţe - chiar şi cele utilizate de bănci - era bazat pe presupunerea că preferinţele privitoare la riscul personal rămân constante de-a lungul ciclului de piaţă, au afirmat autorii.

Într-un studiu anterior, la care au participat brokeri din "City-ul" londonez, cercetătorii au observat că nivelurile de cortizol au crescut cu 68%, într-o perioadă de două săptămâni, în paralel cu creşterea volatilităţii pieţei.

În studiul cel mai recent, aceştia au combinat cercetarea de teren cu experimentele de laborator pentru a testa efectele nivelului crescut de cortizol asupra asumării riscurilor financiare.

Cercetătorii au administrat hidrocortizon - formula farmaceutică a cortizolului - unui grup de 36 de voluntari, 20 de bărbaţi şi 16 femei, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 36 de ani, timp de opt zile, ridicând nivelul de cortizol al acestora cu 69%, un nivel asemănător cu acela observat în rândul brokerilor.

Voluntarii au luat parte la sarcini financiare, pe principiul loteriei, ce presupuneau asumarea de riscuri, cu retribuţii reale în bani, cu scopul de a evalua preferinţele pentru jocuri de noroc riscante şi judecăţile de probabilitate care stau la baza asumării de riscuri.

Deşi nivelurile iniţiale de cortizol nu au influenţat semnificativ comportamentul, nivelurile ridicate şi susţinute - observate şi în cazul brokerilor - au dus la o scădere substanţială a disponibilităţii participanţilor de a-şi asuma riscuri, cu "nivelurile de risc premium" - adică gradul maxim de risc pe care îl va tolera o persoană pentru posibilitatea unui câştig mai mare - coborând cu până la 44%.

"Orice broker ştie că organismul este purtat într-o cursă de montagne russe de fluctuaţia pieţelor. Ceea ce nu ştiam până la apariţia acestui studiu era faptul că aceste schimbări fiziologice - nivelurile subclinice ale stresului de care abia suntem conştienţi - schimbă de fapt abilitatea noastră de a ne asuma riscuri", a declarat John Coates, coautor al studiului şi fost broker de instrumente financiare pe Wall Street.

Deşi alte studii au afirmat că femeile au o aversiune mai mare faţă de risc decât bărbaţii, studiul cercetătorilor britanici nu a descoperit nicio diferenţă între sexe, în circumstanţe normale.