Studiu Infopolitic: PNL și PSD - principalii actori politici în alegerile din 2016

În studiu se precizează că, potrivit cifrelor relevate în sondajele de opinie din ultima jumătate a anului 2015, PSD și PNL sunt cotate la 35 — 40%, "aproape la egalitate", în timp ce, în zona 5 — 10%, există "o pleiadă de partidulețe care se bat pentru locul trei: UDMR, UNPR, ALDE, PMP, M10, PRU".

"PSD pare în acest moment un partid învins și lipsit de energie, incapabil să lupte nici măcar pentru ce a realizat în anii de guvernare. Această percepție face ca așteptările PSD pentru anul electoral 2016 să fie mici, în ciuda datelor din sondaje. Prin opoziție, așteptările din partea liberalilor sunt ridicate și tocmai aceasta poate fi principala vulnerabilitate a PNL", se precizează în studiu.

Cei de la Infopolitic remarcă faptul că anul 2015 a marcat un declin pentru PSD, deși, începând cu 2010, parcursul politic al social-democraților a fost unul "vizibil ascendent, presărat cu multe victorii, unele categorice".

Acest fapt se datorează, potrivit studiului, atât asocierii PSD cu fenomenul corupției datorat "raidurilor DNA care au neutralizat mare parte din baronii locali, dar și alegerii unui nou președinte de partid, condamnat penal (chiar dacă această condamnare nu este pentru corupție)", cât și cu pierderea alegerilor prezidențiale și a guvernării de către social-democrați. De asemenea, PSD a pierdut în imagine și prin sprijinirea, în Parlament, a unui guvern "cu valențe de dreapta", dar și prin raportarea "din ce în ce mai ambiguă" față de președintele Klaus Iohannis.

PNL, pe de altă parte, este perceput ca "principalul învingător al anului 2015", cunoscând o creștere "abruptă" în sondaje și ajungând să ocupe poziția de "principal favorit în alegeri" prin câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis, precum și asocieri constante ale partidului cu acesta.

De asemenea, prin asocierea cu Guvernul Cioloș, PNL este văzut că fiind "partidul care conduce din umbră actualul Guvern", echipa Infopolitic estimând că, în 2016, președintele Iohannis ar putea să se implice tot mai mult în susținerea publică a PNL.

"Faptul că președintele va miza în continuare pe PNL nu se traduce automat și în faptul că acesta va miza și pe toți liderii din PNL. Prin urmare, ipoteza că Dacian Ciolos poate fi privit de președinte ca o soluție în PNL și pentru PNL nu poate fi exclusă. Dacian Cioloș este dependent însă de performanță guvernamentală percepută. Într-un fel, acesta poate funcționa deopotrivă pentru PNL ca un asset, dar și ca un paravan care să îi protejeze pe liberali de eventualele critici la adresa guvernării (care este promovată ostentativ și cu obstinație ca fiind una formată din 'tehnocrați', fără susținerea clară a unui anume partid)", se arată în studiul citat.

Totuși, performanța PNL la alegerile locale va determina și "existența sau nu a unui pas explicit al președintelui de a prelua și mai ferm controlul asupra liberalilor" înainte de alegerile parlamentare.

"Cioloș va deveni, în 2016, favorit să preia președinția PNL, în funcție de rezultatele PNL în alegeri; cu Cioloș, după alegeri, în fruntea PNL, guvernul va avea stabilitate pentru următorii ani", arată studiul.

În esență, spun cei de la Infopolitic, PNL "se află în top" și ia startul în cursa pentru anul electoral 2016 "de undeva de sus", însă zona de dreapta este mult mai fragmentată pe scena politică decât cea de stânga, iar orice scădere în sondaje a liberalilor se va contabiliza "în conturile" partidului Monicăi Macovei, M10, și ale partidului fostului președinte Traian Băsescu — MP.

"Tot ce a câștigat PNL până acum se datorează fie eșecurilor PSD, fie acțiunilor întreprinse de alții (Iohannis, DNA). Liberalii au demonstrat că sunt incapabili să câștige ceva prin eforturile proprii, incapabili să prezinte un proiect politic alternativ atractiv. Pierderea guvernării nu anulează atuul PSD, însă blochează maximizarea lui, în vreme ce, pentru PNL, rămânerea în umbra lui Iohannis, ca unică strategie electorală, limitează potențialul de creștere, mai ales în contextul primului moment electoral — alegerile locale. PSD se poate organiza mult mai ușor în alegerile locale, cu atât mai mult cu cât beneficiază încă de un număr considerabil de aleși locali, în timp ce PNL va trebui să gestioneze fuziunea cu PDL la nivel local — o provocare considerabilă", se mai precizează în studiu.

Cei de la Infopolitic adaugă că un eventual eșec al PNL în alegerile locale va propulsa PSD pe poziția de favorit în alegerile parlamentare, pe când "o înfrângere a PSD la locale este oricum așteptată la nivelul percepției generale, fără să influențeze major șansele social-democraților la parlamentare".

În ce privește alegerile locale, studiul arată că "PSD și PNL au 2/3 din mandatele aleșilor locali", cele două partide menținându-și dominația asupra primăriilor și consiliilor județene.

"Pentru a ne face o idee cât mai bună asupra rezultatelor posibile de la alegerile locale de anul acesta, este nevoie să aruncăm o privire peste rezultatele scrutinurilor recente, din 2014 — alegerile europarlamentare (prezența națională la vot de 32,44%) și turul I al alegerilor prezidențiale (prezența națională de 64,10%). (...) PNL și PSD au dominat peisajul politic la ambele confruntări electorale, scorurile adunate ale celor două formațiuni depășind cu mult pe cele ale partidelor mici. (...) Analizând datele putem observa că media națională ponderată a rezultatelor pentru partidele mari este în jur de două treimi din totalul procentual, atât în cazul alegerilor europarlamentare din 2014 (64,92%) cât și în cel al alegerilor prezidențiale (71,10% în turul I), depășind cu mult pragul majoritar. Urmărind această tendință, putem concluziona că și anul acesta la alegerile locale vor exista rezultate similare, cu partidele mici adunând în jur de 15% — 20% din totalul voturilor, noua confruntare electorală nereușind să spargă dominația primelor două partide asupra primăriilor și consiliilor județene", se precizează în studiu.

Infopolitic aduce în atenție și rezultatele alegerilor locale din 2012, când PSD a reușit să câștige 22 de funcții de președinte de consilii județene, PNL+PDL — 15 funcții, UDMR — două, PC una și UNPR una.

"În privința primăriilor și locurilor în consiliile locale și județene, dintr-un total de 3.187 de primari, 1.338 membri ai consiliilor județene și 40.311 de membri ai consiliilor locale, USL (PSD+PNL+PC) a obținut majoritatea (1.322 de mandate de primari), urmat de PNL și PDL (total 762 de mandate), PSD singur — 378 de mandate și UDMR — 203 mandate", se subliniază în studiu.

De asemenea, studiul face referire la noutățile legislative privind organizarea alegerilor locale, precizând că, în 2016, consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale; alegerea primarilor se face uninominal, dintr-un singur tur de scrutin; cetățenii Uniunii Europene pot fi aleși primari; alegerile vor fi monitorizate electronic de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru a fi prevenit votul ilegal, iar partidele mici vor fi dezavantajate de schimbarea legii electorale.

"În privința noii legi a partidelor, merită subliniat faptul că toate acestea trebuie să aibă, singure sau în alianță, candidați în 75 de localități la alegerile locale, altfel vor fi desființate. Așadar se limitează posibilitatea existenței unor partide locale și sunt întărite pozițiile partidelor mari, cu influență de tradiție la nivel național. În relație cu acest aspect, pentru fiecare candidat sau listă de candidați, partidele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare, ceea ce ar putea fi o problemă pentru candidații independenți care nu au o structură organizată care să-i sprijine", se mai arată în studiul citat.

Infopolitic susține, totodată, că o prioritate publică pentru PSD și PNL este organizarea corectă și echilibrată a alegerilor, "în condițiile în care aceștia nu mai au, oficial, pârghii de acțiune directă la nivel executiv".

"De altfel, ținând cont că actualul guvern a fost susținut în Parlament în primul rând de cele două partide mari, este foarte posibil să nu existe un interes pentru promovarea unor candidați noi sau susținerea, formală sau informală, a partidelor noi și mici. Un alt aspect important în procesul de selecție a candidaților este ca PSD, cât și PNL au definit criterii de natură juridică, istoric politic și de natură personală care stau la baza filtrului de integritate pentru candidați. (...) Dincolo de acest aspect, listele de candidați rămân deocamdată un mister pentru cea mai mare parte a țării, deși în cazul multor primării este de așteptat ca primarii aflați în funcție să își continue activitatea în următorii 4 ani", mai precizează studiul.

Echipa Infopolitic estimează că, în alegerile din 2016, PSD ar putea avea liste comune împreună cu UNPR, PNL va finaliza procesul de fuziune și își va alege un singur președinte, urmând ca din ianuarie să își lanseze candidații, în timp ce partidele mai mici — UDMR, ALDE, PMP și M10 — vor merge "cel mai probabil pe cont propriu la alegeri".

"În zona media, în ciuda creșterii în importanță a spațiului online, acesta nu este încă mediul suficient pentru garantarea unei victorii electorale. Este adevărat că alegerile din 2016 pot consemna o premieră — alegerile cele mai puțin influențate de presa scrisă. Cei doi poli, televiziunea și internetul, recrutează oameni din medii sociale diferite. Polii sunt puternic inegali ca număr de aderenți, dar se compensează prin influență, publicul TV mai pasiv. Prin opoziție, consumatorii SocialMedia sunt mai puțin interesați de politică și când o fac în general încurajează votul de dreapta. La alegerile din 2016, va continua să fie fundamental modul în care se comunică pe TV, pentru că aceasta este încă zona dominantă. Agenda online poate domina agenda TV doar în situații excepționale, care au însă consecințe de amploare, așa cum anul trecut a demonstrat-o", se mai arată în studiu.