STUDIU: România se află în rândul ţărilor din UE cu cea mai lungă şi dificilă perioadă de insolvenţă pentru firme

"Prinşi în mirajul profitului pe termen scurt, creduli şi prea puţini interesaţi de riscurile business-ului, mulţi oameni de afaceri se trezesc, peste noapte, că trebuie să apeleze la insolvenţă, ca ultim colac de salvare", spune Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piaţa insolvenţei din România, cu un portofoliu de peste 100 milioane de euro.

Studiul Sierra Quadrant, realizat pe baza datelor KeysFin, relevă că numărul firmelor care intră anual în insolvenţă s-a menţinut constant, în jurul a 7.000 de firme, în perioada 2010-2017, cu mici fluctuaţii, de la an la an. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 7.052 de firme în insolvenţă, cu o cifră de afaceri totală de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6.901 companii, cu afaceri totale de 21,4 miliarde de lei. Pentru 2017, dincolo de cifra legată de numărul total al firmelor, nu sunt încă disponibile toate datele financiare.

În statistica generală, ONRC a anunţat un număr de 9.102 firme şi PFA intrate în insolvenţă în 2017, în creştere cu 8,73% faţă de anul anterior. Iar primele trei luni din 2018 au adus o creştere cu 19,31% a numărului de cazuri de insolvenţă (2.305), faţă de perioada similară din anul trecut.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă în perioada 2010-2018 (T1) sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forţa financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situaţiile de risc.

'O firmă intră în insolvenţă, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investiţiile greşite şi de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realităţile din economie. Din experienţa noastră, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educaţie economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron', afirmă Ovidiu Neacşu, practician de peste 20 de ani  în domeniul insolvenţei.

Potrivit studiului, prototipul firmei vulnerabile la insolvenţă este cel al unei microîntreprinderi care activează în primul rând în comerţ, cel mai des în regiunea Bucureşti-Ilfov, şi care este condusă de un om de afaceri român, cu vârsta medie de 50 de ani.
O treime din totalul afacerilor celor aproape 7.000 de firme în insolvenţă se înregistra, potrivit ultimelor date oficiale de la RECOM, în Bucureşti-Ilfov (7,23 miliarde de lei). Urmează business-urile înregistrate în regiunile Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, fiecare de puţin peste două miliarde de lei.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă activau, în 2016, în comerţ (1.940), urmate de cele din industria prelucrătoare (1.323), construcţii (1.285), transport & depozitare (444), agricultură (430) şi HoReCa (363).

,,Chiar dacă, judecând pe ansamblul economiei, cifra de afaceri afectată de flagelul insolvenţei a scăzut semnificativ din 2010 în 2016, de la 51,1 miliarde lei la 21,4 miliarde lei, la fel de important este că datoriile firmelor insolvente s-au adâncit în această perioadă, de la 57,4 miliarde lei la 75,3 miliarde lei', apreciază specialiştii.

O alta cifră interesantă este reprezentată de durata medie de viaţa a firmelor, care era în intervalul analizat de 11,3 ani, aproximativ o treime (30,4%) dintre ele fiind active între 6-10 ani.

În ceea ce priveşte profilul acţionarilor firmelor în insolvenţă, cei mai mulţi investitori ajunşi în această situaţie erau bărbaţi (6.985), cu vârsta medie de 49,6 ani, care derulau afaceri în comerţ, sectorul de prelucrare, construcţii, transport şi servicii. În ceea ce priveşte femeile, cei 3.876 de acţionari implicaţi în afaceri insolvenţe se ocupau mai ales cu comerţul şi aveau vârsta medie de 48,5 ani.

Pe ansamblu, mai mult de 90% dintre investitorii companiilor intrate în insolvenţă erau de naţionalitate română (11.024), urmate de italieni (223), turci (106) şi germani (60).

Dacă, la nivel global, perioada medie de soluţionare a cazurilor de insolvenţă era în 2017 de 2,5 ani, în România se situează la 3,3 ani, situaţie similară cu cea din Bulgaria, Grecia şi Slovacia. La polul opus se află Irlanda, cu numai 4 luni, Finlanda cu 9 luni, Marea Britanie cu un an şi Germania, cu o medie de 1,2 ani.

Pentru UE, durata soluţionării insolvenţelor a fost în medie de 2 ani, iar la nivelul zonei euro de 1,9 ani în 2017.

Specialiştii spun că dincolo de legislaţie, este nevoie ca mediul de afaceri să înţeleagă necesitatea educaţiei continue în sectorul financiar-economic.