STUDIU - Stresul la locul de munca, resimtit de peste 50% dintre salariatii europeni

Un mediu hiperconcurential, presiune in ceea ce priveste ritmul productiei, dar si hartuire... Angajatii din sectorul tertiar al Frantei sunt din ce in ce mai expusi riscurilor psihologice, probleme pe care incearca sa le previna cabinete de expertiza si 'Observatorul stresului' in intreprinderi, infiintat in urma cu niste ani, pentru a alerta autoritatile publice, relateaza marti AFP, care publica o serie de articole privind transformarile conditiilor de munca in contextul mondializarii si al noilor tehnologii. 

Chiar daca Franta este una dintre tarile lumii in care salariatii sunt cei mai protejati de lege si sindicate, in special in marile intreprinderi, suferinta 'gulerelor albe' (functionari) instaurata de ani de zile ia forma depresiei, a unei boli indelungate, a epuizarii profesionale ('burn out'), mergand pana la sinucidere. 

Femeia vorbeste cu vocea uimita a celor care, dupa un soc, continua inca sa puna la indoiala ceea ce li se intampla. 'Eu, care eram tonica si joviala, am avut adesea dorinta de a demisiona. Sa ma sinucid din cauza muncii? Da, mi-a trecut prin cap', afirma Fabienne Godefroy, fosta salariata a grupului francez La Poste. 

Fabienne Godefroy, 41 ani, a fost supusa timp de doi ani unor hartuiri morale si sexuale, in cadrul agentiei din Toulouse (sud-vest) la care a lucrat. 'Cazuta' intr-o severa anorexie — 30 de kg pierdute — si o forma de paranoia, ea a fost nevoita sa-si intrerupa serviciul, fiind in prezent monitorizata de doi psihologi. 

Declarandu-se urmarita in permanenta de seful sau direct si superiorul celui din urma, femeia povesteste comentariile obscene ale acestora, apelurile anonime pe acelasi ton la domiciliul sau. Aceste hartuiri, care faceau din ea 'un animal haituit', in conditiile in care ea 'trebuia sa traga la locul de munca dupa metode americane dezgustatoare', au facut-o sa se prabuseasca. 

'Starea de rau la locul de munca' a fost luata in mod brusc in calcul in Franta in 2008-2009, in urma unui val de sinucideri in randul salariatilor din cadrul istoricului operator France Telecom, numit astazi Orange. In total, 35 de persoane si-au pus capat zilelor, uneori chiar in fata colegilor lor, la locul de munca, lasand adesea o scrisoare de adio in care acuzau un management apropiat unei stari de 'teroare' sau socul unei schimbari in pofida calificarilor lor, precizeaza France Presse, care aminteste cateva cazuri. Un barbat s-a aruncat de pe un pod dupa ce s-a trezit mutat la un call-center. O femeie de 32 de ani s-a aruncat de la fereastra unui imobil parizian al grupului, la cateva zile dupa ce un tehnician a incercat sa se sinucida, implantandu-si cutitul in abdomen in timpul unei sedinte, dupa ce a aflat ca postul sau a fost suprimat. 

'Odata cu instalarea unei hiperconcurente si constrangerilor pietei, salariatii au fost destabilizati. Metode manageriale in stil american sau japonez au fost aplicate unui public de functionari in mod un pic cam brutal', subliniaza Pierre Morville, purtatorul de cuvant al 'Observatorului stresului'. 

Pentru prima data in Franta, fostul patron al France Telecom in perioada 2005-2010, Didier Lombard, precum si intreprinderea, in calitate de 'persoana morala', au fost inculpati, in 2012, pentru hartuire. Cu toate acestea, zece sinucideri au mai avut loc de la inceputul anului, trage alarma 'Observatorul stresului', format din reprezentanti sindicali si un om de stiinta. 

Potrivit lui Pierre Morville, concurenta feroce din companiile de telefonie si planul de disponibilizari de la Orange (30.000 de angajati pana in 2020, din totalul actual de 100.000), cel mai amplu intr-o mare companie franceza in decurs de doua decenii, explica in parte acest flagel in cadrul grupului respectiv, detinut in proportie de 27% de catre stat, dar indemnat sa se comporte ca o intreprindere privata. 

De altfel, fenomenul nu este unul specific Frantei. Stresul la locul de munca este perceput drept un fenomen curent de peste 50% dintre salariati in 31 de tari europene, subliniaza Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, intr-o ancheta publicata in 2013. Printre cauzele citate cel mai frecvent se numara reorganizarea sau nesiguranta locului de munca, supranormarea muncii, hartuirea. 

'Suferinta fizica legata altadata de munca la linia de productie (in uzine) a fost transformata in suferinta morala, una mai intima. Inainte, cand cineva facea depresie la locul de munca, problemele sale erau puse pe seama unor factori individuali si rezumate in stilul 'probabil sotia sa il inseala'', relateaza Pierre Morville. 

Insa, dupa cum subliniaza expertii, problemele nu sunt de ordin personal, ci 'organizatoric'. Pentru a le scoate la iveala, in cadrul intreprinderilor franceze au fost infiintate 'comitete de igiena, securitate si conditii de munca'. De asemenea, un 'observator national al sinuciderilor' a fost infiintat in Franta in septembrie. 

Potrivit lui Jean-Claude Delgenes, director al cabinetului de expertiza Techologia, hartuirea morala, pasibila de doi ani de inchisoare, la fel ca fenomenul de 'burn out', sunt alimentate de acelasi factor, 'cel al unei organizari care uita de oameni si pune constrangeri din ce in ce mai puternice in materie de presiune, de rentabilitate', mai ales pe vremuri de criza. In acest sens, Delgenes evoca salariatii 'coplesiti de munci, care, pentru a-si atinge obiectivul, vor deveni la randul lor hartuitori'.