Sulfina Barbu caută oameni cu abilităţi de lideri în organizaţiile PNL

"Consider că este absolut necesar, într-o perioadă în care a scăzut atât de mult încrederea cetățenilor în politicieni, ca oferta noastră politică să aibă o resursă umană bine pregătită, ea fiind cea mai importantă. Pentru că dacă nu ai oameni, nu ai politici publice, nu ai ce să oferi cetățenilor și nu are cine să vorbească despre politicile tale, chiar dacă sunt bine făcute", a spus vicepreședintele PNL.

Sulfina Barbu a subliniat, totodată, importanța formării candidatelor PNL la alegerile locale de anul viitor.

"Sperăm ca în acest program să intre între 150 și 200 de doamne din organizația de femei a PNL, care vor candida pentru locuri eligibile, spunem noi, de consilieri locali, municipali, județeni, generali și pentru funcții de primari. Probabil că și organizația de tineret va avea nevoie de un astfel de program. Nu am primit un proiect în acest sens, dar suntem deschiși și așteptăm o astfel de propunere, pentru candidații pe care organizația dorește să-i promoveze", a spus Barbu, conform Agerpres.

Ea și-a exprimat speranța că și la școlile de vară, la începutul lunii septembrie, ISP să aibă un aport important tot pentru organizațiile care au cerut sprijinul Fundației Politica Partidului.

În intervenția sa, Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, le-a spus cursanților, printre altele, că societatea în care trăim este rezultatul schimbărilor pe care Partidul Liberal le-a realizat în decurs de 150-200 de ani, prin intermediul liderilor săi.

El le-a povestit cursanților că acești politicieni nu au scăpat, "în niciun caz", de bănuiala că sunt corupți și că ceea ce se întâmplă astăzi în România s-a întâmplat și în urmă cu 100 și mai bine de ani și o să se întâmple și peste 100 de ani, "dacă va mai exista România".

"De exemplu, după prima guvernare mai serioasă conservatoare, în 1876, întregul Guvern Catargiu a fost dat în judecată pentru corupție și au fost toți miniștrii judecați pentru corupție. În 1888, Ion C. Brătianu și mulți dintre miniștrii săi au fost dați în judecată pentru corupție și judecați pentru corupție. În final, în ambele cazuri a fost o decizie politică să se întrerupă acele procese — care erau procese politice—, pentru că asta risca să arunce țara în dezordine. Și în 1877, la sugestia regelui Carol, Ion C. Brătianu a acceptat să întrerupă procesele, deși era o presiune din partea Partidului Liberal să fie băgați la pușcărie toți hoții conservatori. Așa cum în 1889 era o presiune din partea unor liberali, dar și a conservatorilor ca Ion C. Brătianu să fie băgat la pușcărie", a comentat Pîrvulescu.