Suma FABULOASĂ pe care românii ar putea să o plătească pentru alegerea POLITICIENILOR

Dintre priorităţile asumate imediat după alegerile prezidenţiale, parlamentarii se lăudau cu finalizarea uneia singure: legea finanţării partidelor politice. Actul normativ a fost retrimis Legislativului de preşedintele Klaus Iohannis, care contestă multe din prevederile lui, scrie Digi24.

Citește și:  Klaus Iohannis trimite spre reexaminare Legea privind finanţarea partidelor

De inspiraţie franceză, noul proiect prevede că partidele şi candidaţii independenţi care depăşesc, la alegeri, pragul de 3% la nivel național sau într-o circumscripție electorală îşi pot deconta cheltuielile de campanie din bugetul de stat. Noua lege oferă partidelor şi posibilitatea de a se împrumuta la bănci. Suma nu poate fi mai mare de 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. Raportat la încasările de anul acesta, ar însemna cam 25 milioane de lei. Practic, statul girează astfel, indirect, creditele obţinue de partide.

Proiectul a fost însă retrimis la Parlament pentru că încă sunt portițe ca partidele să primească bani din surse îndoielnice. De exemplu, pot camufla ușor donațiile în împrumuturi de la persoane fizice și juridice și rămân la mâna oamenilor de afaceri.

Decontarea cheltuielilor înseamnă o bulă de oxigen şi pentru candidaţi. Unui pretendent la parlamentare care obţine peste 3% din voturi în circumscripţia sa i s-ar rambursa o sumă echivalentă cu 60 de salarii minime brute, adică aproape 60.000 de lei. Dacă vorbim de un candidat la prezidenţiale, suma pe care acesta o poate deconta de la stat este de aproape 200 milioane de lei, iar pentru europarlamentare, peste 150 milioane de lei. Aproape 600 milioane de lei ar putea fi alocate pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile făcute de candidaţii pentru cele 40.000 de funcţii de consilieri locali din ţară. O sumă puţin mai mare ar putea fi decontată pentru aspiranţii la un loc de consilier judeţean. În total, pentru toate ciclurile electorale, s-ar plăti de la bugetul de stat aproximativ 2 miliarde de lei, adică peste 400 milioane de euro.

Când vine vorba de controulul cheltuielilor, statul trebuie să se bazeze pe datele furnizate de partide sau candidaţi. În cazul în care există suspiciuni, statul poate sesiza organele de urmărire penală.

Citește și:  Klaus Iohannis motivează pe Facebook retrimiterea legii finanțării partidelor înapoi în Parlament