SUMIITUL G20. Tensiunile dintre marile puteri sunt pe punctul de a exploda. Principalele teme discutate

Vineri, cu o zi înainte de începerea summitului, care va avea loc pe parcursul a două zile, Marea Britanie şi Australia au pregătit o primire ostilă preşedintelui rus Vladimir Putin.

Premierul australian Tony Abbott l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că intenţionează să restaureze "gloria pierdută a ţarismului sau a Uniunii Sovietice", în timp ce premierul britanic David Cameron a denunţat o Rusie care agresează ţări mai mici decât ea, referindu-se la Ucraina.

NATO a confirmat în cursul acestei săptămâni temerile autorităţilor de la Kiev, potrivit cărora Rusia a mobilizat trupe şi echipamente militare în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruşi, acuzaţii negate de Moscova.

Şi Rusia a acuzat vineri Misiunea de observatori a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) desfăşurată în Ucraina că susţine autorităţile de la Kiev în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Potrivit Ministerului rus de Externe, Misiunea de observatori a OSCE "a lăsat impresia că toate eforturile (sale) vizează acordarea de ajutor şi susţinere doar pentru una dintre părţile conflictului, şi anume pentru autorităţile de la Kiev".

Acesta este contextul în care cei mai importanţi lideri ai lumii au sosit la Brisbane, un oraş din estul Australiei unde Vladimir Putin a ajuns vineri seara, iar Barack Obama şi François Hollande sâmbătă dimineaţa.

- Întrevedere Hollande-Putin

Franţa întreţine de asemenea relaţii tensionate cu Rusia. Vineri, o sursă rusească "sus-plasată" citată de agenţia RIA Novosti a afirmat că Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri "serioase" de compensaţii.

Premierul francez Manuel Valls a afirmat vineri seara că Franţa va lua decizii în mod suveran, "fără ca cineva să-i dicteze poziţia" în privinţa livrării controversate a două nave de tip Mistral Rusiei.

Hollande şi Putin urmează să aibă o întrevedere bilaterală sâmbătă, la 08.00 GMT (10.00, ora României).

Sâmbătă dimineaţa, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat pentru presă că situaţia din Ucraina rămâne un subiect de "preocupare majoră".

Şefii de stat şi de guvern urmează să se întrunească sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 03.00 GMT (05.00, ora României), pentru o reuniune privată. Tradiţionala fotografie de familie va fi făcută în jurul orei 07.00 GMT (09.00, ora României).

De asemenea, preşedintele american Barack Obama va anunţa într-un discurs că ţara sa va oferi trei miliarde de dolari Fondului Verde al Naţiunilor Unite menit ajutorării ţărilor să lupte împotriva efectelor schimbărilor climatice.

Preşedintele american a devenit tot mai insistent în problema problema schimbărilor climatice, la câteva zile după ce Statele Unite au anunţat un acord inedit cu China în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Includerea problemelor privind mediul în comunicatul final al G20 nu este dorită de ţara gazdă, Australia, reticentă pe această temă. Australia vrea să se concentreze pe creşterea PIB-ului mondial, problema infrastructurii, subiectul energetic şi lupta împotriva optimizării fiscale agresive a multinaţionalelor şi evaziunii fiscale.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost acuzat de "conflict de interese" în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului. Potrivit unor dezvăluiri, Luxemburgul a organizat un sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul fiind denumit "LuxLeaks" şi scoţând la iveală lucruri din perioada în care Jean-Claude Juncker era premier.

"Cred cu adevărat că trebuie să luptăm la nivel internaţional împotriva evaziunii fiscale", a răspuns Juncker, în contextul în care Australia a promis măsuri foarte dure în acest dosar.

Summitul G20 ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

Summitul G20 de la Brisbane ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale, al cărei rol va fi de a asigura stabilitatea şi transparenţa, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Australian, în contextul în care preţul petrolului este la cel mai mic nivel, relatează AFP.

Publicaţia australiană nu îşi dezvăluie sursele, dar afirmă că unele dintre marile ţări producătoare, între care Rusia şi Arabia Saudită, sunt de acord cu acest proiect, care rămâne totuşi în fază de negocieri.

Una dintre sarcinile acestei agenţii ar fi asigurarea unei reprezentări mai eficiente a ţărilor emergente.

"Australia şi alte mari economii încearcă să pună bazele unui nou regim pentru comerţul cu produse energetice în lume", din cauza, în special, a temerilor generate de variaţiile de preţ.

Preţul petrolului este în scădere constantă de mai mult timp pe fondul slabei cereri la nivel mondial, barilul evoluând în jurul a 80 de dolari, cel mai mic nivel din 2010.

Potrivit publicaţiei, comunicatul final nu va anunţa înfiinţarea acestei noi instituţii, dar ar putea "să armonizeze principiile pe care le va urma".

Înfiinţarea unei noi instituţii energetice internaţionale se impune deoarece cele două agenţii existente, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA, pentru ţările consumatoare) şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC, pentru ţările producătoare), nu mai sunt în pas cu realitatea. Spre exemplu, Statele Unite, care fac parte din IEA, au devenit între timp un important producător de gaze de şist, în timp ce cota ţărilor din cadrul OPEC în producţia mondială se află în declin.

Obstacole însă rămân, potrivit publicaţiei, care precizează în acest sens faptul că unele ţări ar intenţiona să lege acest proiect de capitolul climatic al G20, o temă faţă de care Australia are reticenţe.

Niciuna dintre delegaţiile solicitate sâmbătă dimineaţa de AFP nu era în măsură să comenteze aceste informaţii.