SUPRIZELE DIN PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ: Creşte cota de contribuţie la pilonul II de pensii
Cota de contribuţie pentru cei 3,7 milioane de participanţi la pilonul II de pensii va fi majorată de la 5% la 6%, în anul 2016, respectiv cu 1%, compus din 0,5% aferent anului 2016 şi 0,5% restant din anul 2009, potrivit Programului de Convergenţă 2015 - 2018, publicat, joi, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Potrivit documentului, sumele ce vor fi virate în 2016 vor creşte lunar cu 80 milioane lei, astfel încât contribuţiile virate la fondurile de pensii administrate privat vor fi mai mari în anul 2016 cu 960 milioane de lei faţă de 2015, transmite Agerpres.
În prezent, din cota individuală de asigurări sociale de 10,5% se virează 5% către fondurile de pensii administrate privat, respectiv 380,7 milioane lei/lună şi aproximativ 4,569 miliarde lei/anual.
"Din estimările efectuate a rezultat că în anul 2032, aproximativ 950.000 de persoane vor primi pensie şi din sistemul public şi din cel administrat privat, iar cheltuiala din sistemul public va fi diminuată cu circa 15% (numai pentru aceste persoane), reprezentând o economie anuală de 2,85 miliarde lei", se menţionează în Programului de Convergenţă 2015 - 2018.
Potrivit documentului menţionat, reforma sistemului de pensii ce se desfăşoară pe două coordonate principale, respectiv creşterea vârstei de pensionare şi întărirea capacităţii pilonului doi de pensii, va solicita un efort bugetar semnificativ.
În aceste condiţii este necesară susţinerea sistemului clasic de pensii (Pilonul I) prin existenţa unui sistem complementar de pensii bazat pe capitalizare (Pilonul II). Rezultate estimate ale reformei vizează îmbunătăţirea ratei de colectare şi o mai bună disciplină financiară; limitarea impactului demografic asupra veniturilor din pensii; reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii începând cu anul 2025, când se vor acorda primele pensii aferente pilonului II pentru persoanele care au contribuit (împlinirea vârstei standard întâi la femei).
Valorificarea de către sectorul privat a disponibilităţilor băneşti rezultate din aplicarea noului Cod fiscal va duce la obţinerea de venituri suplimentare de aproximativ 1,5 miliarde lei în anul 2016 şi circa 2,5 miliarde lei anual în perioada 2017 - 2018, potrivit Programului de Convergenţă 2015 - 2018, publicat, joi, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Conform documentului, impactul negativ total al noului Cod Fiscal va fi de 12,024 miliarde de lei anul în 2016, de 13,153 miliarde de lei în 2017 şi de 26,361 miliarde de lei în 2018.
"Impactul negativ generat de măsurile prevăzute în proiectul de lege privind Codul fiscal va fi compensat pe anul 2016 şi în anii următori pe de o parte din veniturile încasate suplimentar ca urmare a impactului macroeconomic şi social, respectiv din creşterea economică adiţională rezultată, iar pe de altă parte din creşterea veniturilor bugetare încasate ca urmare a implementării de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât şi la plată. Se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul de lege, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă", se arată în document.
Astfel, din măsurile structurale întreprinse de ANAF, având în vedere efectul cumulat al acestora, se estimează că se vor încasa suplimentar circa 14 miliarde lei în anul 2016 şi 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2018.
Creşterea veniturilor bugetare încasate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este argumentată şi de măsurile întreprinse, care vor continua în perioada viitoare, privind reducerea decalajului fiscal în colectarea TVA, extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, modificările aduse de noua lege a insolvenţei şi conformarea voluntară privind plata impozitelor.
Referitor la reducerea decalajului fiscal în colectarea TVA, măsurile de creştere a capacităţii administrative sunt măsuri structurale a căror aplicare, în perioada 2016 - 2018, va conduce la reducerea în continuare a gap-ului fiscal cu cel puţin 4 puncte procentuale anual, respectiv la o creştere a încasărilor cu circa 4 - 5 miliarde lei anual.
Extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate va atrage venituri suplimentare, numai în anul 2015, de circa un miliard lei impozit pe venit şi 1,5 miliarde lei contribuţii sociale, potrivit documentului.
"Modificările aduse de noua lege a insolvenţei au creat un trend descendent al numărului de dosare noi de insolvenţă înregistrate pe rolul instanţelor de judecată, fapt confirmat şi de datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului potrivit cărora numărul societăţilor intrate în insolvenţă a scăzut de la 29.587 în anul 2013 la numai 20.696 în anul 2014. Aceasta poate conduce la o creştere semnificativă a încasărilor bugetare din acest segment deoarece un număr important de firme rămân în administrare curentă şi vor achita atât obligaţiile restante acumulate, cât şi obligaţiile curente, având la dispoziţie
instrumentele eşalonării/amânării la plată", se menţionează în noul programul de convergenţă", se mai spune în document.
În ceea ce priveşte conformarea voluntară privind plata impozitelor, aceasta va înregistra o evoluţie pozitivă cu circa 2 puncte procentuale pe an (echivalentul a 3,2 miliarde lei), ajungând la finele anului 2018 la circa 90%.
România a transmis, joi, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015 - 2018 prin care îşi menţine angajamentul pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2019.