SURSE: Comisia Europeană nu împărtăşeşte îngrijorările Consiliului Fiscal

Din informaţiile pe care le avem, cifrele agreate în cadrul ultimei vizite a organismelor financiare internaţionale, nu ridică probleme, riscurile la care se referă Consiliul fiind luate în calcul în proiectul de rectificare bugetară.

Consiliul fiscal a emis o serie de previziuni sumbre şi observaţii pur economice, care au provocat îngrijorări şi nelinişti, neţinând însă cont de impactul social pozitiv al rectificării. Amintim doar câteva dintre previziunile sumbre făcute de Consiliul Fiscal: există riscuri pentru nerealizarea încasărilor din TVA proiectate; rezerva în privinţa impactului pozitiv al majorării accizelor la alcool şi produse de lux asupra veniturilor bugetare; deşi avansul economic a fost revizuit ascendent de la 1,6% la 2%, structura acestuia nu este favorabilă creşterii încasărilor bugetare, iar veniturile colectate vor fi probabil sub nivelul estimate; slaba absorbţie a fondurilor europene; performanţe slabe privind veniturile fiscale, încasările fiind cu 700 de milioane de lei mai mici decât îşi propusese Guvernul.

Trebuie precizat încă de la bun început că este normal ca un organism precum Consiliul Fiscal, care are competenţe pur economice, şi nu are responsabilităţi sociale, să aibă o abordare exclusiv economică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Guvernul României, care are în plus sarcina de a asigura un echilibru între  menţinerea indicatorilor macroeconomici în limitele normale şi impactul social rezonabil  al aplicării acestor indicatori.

Dacă ne uităm la ajustările făcute prin rectificarea bugetară, vom vedea că ele s-au făcut tocmai pentru a elimina o parte dintre costurile sociale ale aplicării unor indicatori macroeconomici foarte rigizi. O primă ajustare, cu impact direct asupra populaţiei, a fost reducerea TVA pe la pâine la 9%, urmând ca eventualul impact negativ asupra bugetului să fie compensată de o creştere la accizele pe alcool şi la bunuri de lux. De asemenea, rectificarea a vizat direcţionarea unor sume suplimentare către două dintre cele mai importante domenii de care populaţia depinde în mod direct: Sănătatea şi Educaţia. În ceea ce priveşte Sănătatea, o parte din suma suplimentată a fost alocată pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru plata medicamentelor şi a serviciilor. Cât priveşte Educaţia, banii au fost direcţionaţi pentru reabilitarea şi modernizarea şcolilor.  Este vorba aşadar despre domenii prioritare, pe care guvernarea anterioară le-a neglijat, prin desfiinţare de spitale şi de posturi şi prin subfinanţare cronică. Suplimentarea financiară în aceste domenii nu mai suportă amânare şi rectificarea a constituit o gură de oxigen în acest sens.

Nu este de ignorat nici faptul că atunci când s-a făcut, rectificarea a pornit de la principiul potrivit căruia nu este sănătos economic să blochezi în buget nişte bani pe acele capitole unde nu s-a cheltuit suficient (în prima jumătate a anului  2013) – existând astfel posibilitatea ca aceşti bani să se mai întoarcă în economie.

Una dintre principalele concluzii ale Consiliului a fost aceea că rectificarea bugetară încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ţinta de deficit. Consiliul fiscal poate sta însă liniştit şi în această privinţă. Chiar dacă este sceptic în privinţa estimărilor făcute de Guvern, asigurările suplimentare vor veni tot de la Comisia Europeană, care va monitoriza începând cu acest an bugetele tuturor statelor membre, inclusiv al României.