Surse: România amână adoptarea monedei euro, programată pentru 1 ianuarie 2019

Guvernul Cioloș a pregătit un document în care nu mai anunță anul 2019 ca termen de adoptare a monedei euro, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană. Acest angajament este inclus în Tratatul de aderare a României la UE şi a fost amânat de mai multe ori până acum.

Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care trebuie să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie anul trecut, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.

Acum, proiectul de document discutat de Guvern nu mai face referire la acest termen.

"În document, România nu mai anunță Bruxelles-ul că va adopta moneda euro în 2019, ci doar că își menține angajamentul de adoptare. Calendarul va fi lăsat în sarcina următorului guvern, iar noul termen va fi stabilit de către un grup de lucru și inclus în raportul viitor, din aprilie 2017", au declarat surse guvernamentale citate de Profit.ro.

Potrivit Băncii Naţionale a României, "euro este moneda unică adoptată până în prezent de 19 din cele 28 state membre ale Uniunii Europene, Lituania fiind ţara care s-a alăturat cel mai recent (din 1 ianuarie 2015) grupului zonei euro. În afară de Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de exceptare” de la adoptarea monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurosistemului, inclusiv România, s-au angajat să adopte euro odată ce vor îndeplini criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală (criteriile de la Maastricht): inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiza unor indicatori de aliniere structurală (convergenţă reală), precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare (convergenţa juridică).

(...)

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune adoptarea monedei unice într-un orizont de timp ce depinde de gradul de integrare economică cu zona euro. Conform prevederilor celei de-a noua ediţii a Programului de Convergenţă (2015-2018), anul 2019 este menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice, angajamentul asumat reprezentând un reper important pentru promovarea reformelor, atât a celor bugetare, cât şi a celor structurale, necesare pentru sporirea competitivităţii economiei".