Tablouri de milioane de euro ascunse în depozitul Muzeului de Artă din Satu Mare
O adevărată comoară cu lucrări ale unor importanţi pictori români stă ascunsă în clădirile Muzeului de Artă Satu Mare. Opere semnate de Grigorescu, Baba, Jalea, Aurel Popp, Vlasiu sau Vida Gheza erau ţinute într-un depozit impropriu până anul trecut, când noul director al instituţiei a început renovările, urmând ca acestea să vadă lumina din sălile de expoziţii, potrivit unui reportaj realizat de Agerpres.
Nu doar în lumea artei este suficient să aminteşti de Nicolae Grigorescu ca să captezi atenţia, dacă nu asupra talentului artistic cu siguranţă asupra valorii tablourilor sale, cotate cu zeci sau chiar sute de mii de euro la licitaţii. Muzeul din Satu Mare are două opere semnate de Nicolae Grigorescu, e drept, nu dintre cele mai renumite, dar totuşi ale marelui artist, o schiţă cu boi şi o casă de la ţară. Acestea se află, alături de alte sute de lucrări ale altor mari artişti în depozitul Muzeului de Artă. Ele nu au fost expuse de mai bine de 15 ani deoarece nu se potriveau cu expoziţiile existente, nici nu erau condiţii de afişare, dar nici nu au fost amintite în spaţiul public, de existenţa lor ştiind foarte puţini sătmăreni.
Depozitul se află în curtea Muzeului de Artă, fosta casă Vecsey, una dintre cele mai vechi construcţii din municipiul Satu Mare. În clădirea bine blindată cu uşi cu gratii, închisă tot timpul cu sigiliu, se află un adevărat univers artistic, operele marilor artişti.
"În 2015 am demarat proiectul de renovare a secţiei de artă a Muzeului Judeţean, un proiect care urmăreşte să pună în valoare în primul rând pictorii sătmăreni de primă linie cum ar fi Aurel Popp sau Litteczky Endre, şi pe lângă aceştia sunt mai mulţi pictori proveniţi din Şcoala Băimăreană. Pe lângă acest tezaur, muzeul are în colecţiile sale lucrări de artă plastică şi pictură ale unor autori celebri: Nicolae Grigorescu, Ion Vlasiu, Ion Jalea, Vida Gheza, lucrări care din păcate nu au fost puse până acum în valoare având în vedere că spaţiile nu erau proprii pentru expunerea lor", a declarat directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop.
Nici acum, după modernizare, spaţiul nu este suficient. Marile tablouri sunt frumos aşezate pe suporturi mobile iar prin colţuri sunt înghesuite tablouri, schiţe, sculpturi. Aproape toate s-au păstrat foarte bine, dar multe trebuie restaurate.
"Erau ţinute în condiţii improprii. Clădirea este cea mai veche din Satu Mare. În partea unde erau depozitate era cândva un depozit de muniţie, pereţii erau igrasioşi, nu erau niciun fel de condiţii. Acum am refăcut tot, chiar avem condiţii să poată fi vizitate inclusiv şi depozitele şi să asigurăm microclimatul să nu se degradeze. Avem laborator zonal de restaurare şi cele care trebuie restaurate vor fi în cele mai bune condiţii prezentate", a precizat Felician Pop.
Noul director vrea să scoată la lumină toate aceste opere de artă, fiind adeptul principiului că Muzeul trebuie să se deschidă către publicul larg, să nu fie doar o instituţie de cercetare care îşi ţine descoperirile şi valorile doar pentru mediul ştiinţific. "Dorim ca aceste valori, aceste comori ascunse ale muzeului sătmărean să poată fi accesibile publicului vizitator. Ba mai mult, vom face şi un depozit de lucrări, pentru că avem foarte multe valori, un depozit de lucrări importante, pe care o să-l poată vizita toţi iubitorii de artă. Considerăm că acest demers se înscrie în eforturile noastre de a sublinia şi mai mult profilul identitar spiritual al Sătmarului dar şi de a pune în valoare lucrările cele mai reprezentative ale marilor artişti români", a mai spus Felician Pop.
Multe din operele artiştilor consacraţi au ajuns la Muzeul din Satu Mare în vremea fostului regim, când operele puteau fi cumpărate prin Ministerul Culturii. "În vremea lui Ceauşescu se puteau achiziţiona lucrări prin Ministerul Culturii. Atunci muzeele cumpărau pur şi simplu lucrările scoase mai ales ale artiştilor contemporani foarte bine cotaţi. Ei lucrau pentru minister, era o comisie care acredita valoarea lor şi muzeele reuşeau să-şi achiziţioneze valori. Astăzi valoarea lor este probabil şi de o sută de ori mai mare, dacă nu şi mai mult", a mai spus directorul instituţiei.
Pe lângă Nicolae Grigorescu, Aurel Popp, Corneliu Baba, Litteczky Endre, mai sunt picturi semnate de Ion Sasu, Goth Mor, Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Aurel Ciupe, Ion Sima, Ion Jalea sau Ion Irimescu.
Cu siguranţă visul oricărui iubitor de artă este să intre într-un astfel de depozit să vadă cum sunt ţinute tablourile marilor artişti, şi desigur, să studieze de aproape stilul fiecăruia şi să aibă timp să le admire.
Valoarea pe piaţă a sutelor de tablouri nu este cunoscută. Se discută mult despre sume, nume, licitaţii şi cote de piaţă. O evaluarea aproximativă ar putea fi făcută doar de către persoane specializate. Cert este că acestea valorează "câteva milioane bune de euro". "Nu s-a făcut o estimare a valorii operelor, ele au valoare de inventar. Estimările sunt necesare în cazul în care ar interveni o asigurare, în sensul că am dori să le ducem într-o expoziţie itinerantă. Oricum, lucrările pe care le avem în total se ridică la câteva milioane bune de euro", spune Felician Pop.
Procesul de modernizare a Muzeului de Artă se apropie de final, clădirea, monument istoric în stil neogotic, urmând să aibă una dintre cele mai frumoase săli de expoziţii din zonă, dacă nu chiar din ţară, cu tablouri iluminate, suport în sistem audio pentru cei interesaţi, plasme cu informaţii despre pictori şi tablouri. Prima expoziţie va fi dedicată sătmărean Aurel Popp, cel mai mare artist pe care l-a dat Sătmarul. "Indiscutabil Aurel Popp este cel mai mare artist pe care l-a dat Sătmarul, un pictor de linia întâi. Probabil vina noastră este că nu am pus în valoare forţa artistică, de expresie a acestuia. Misiunea noastră este de a-l pune acolo îi este locul de a-l valoriza. O bună parte din lucrările sale sunt de atitudine socială, împotriva războiului, a nedreptăţii, a subliniat ideea de libertate, de eliberare a omului şi de redare a demnităţii umane", a spus Felician Pop.
Expoziţia lui Aurel Popp este cu siguranţă una necesară în aceste vremuri, cu cât mai mult cu cât el considera că prin artă artiştii trebuie să facă lumea mai bună, mai frumoasă.