Tânărul care vrea să schimbe faţa sportului. Evenimentul care ar putea clasa România pe locul I la nivel mondial

Ce ar însemna Universiada pentru ţara noastră

Universiada este al doilea cel mai important eveniment sportiv la nivel mondial după Olimpiadă şi se organizează o dată la 2 ani în două etape. Competiţia uneşte aproximativ 10.000 de studenţi din 170 de ţări, ce vor concura la 13 discipline obligatorii şi 13 facultative. Anul acesta, competiţia de vară va fi organizată de Coreea de Sud, iar cea de iarnă în Spania. În 2017 studenţii vor călători în China şi Kazahastan, iar pe lista din 2019 sunt Brazilia şi Rusia.

Suma organizării unei Universiade se ridică la aproximativ 250 milioane de euro dintre care 20 de milioane sunt livrate de către Guvern.

Ţările organizatoare trebuie să îndeplinească anumite criterii, printre care o infrastructură bine pusă la punct şi baze sportive echipate corespunzător, prin urmare singurele oraşe din România în care s-ar putea organiza evenimentul ar fi Cluj, Bucureşti sau chiar Timişoara. După cum precizează Adrian Socaciu, "trebuie doar să renunţăm la mitul că nu există bază sportivă. România trebuie să renunţe la poveşti şi să creadă că se poate".

Printre beneficiile organizării unui asemenea eveniment se numără schimbul cultural, o vizibilitatea mai bună la nivel mondial în ceea ce priveşte lumea sportivă şi, implicit, consolidarea fenomenului ce poartă denumirea de "diplomaţie sportivă". Acest fenomen a fost dezvoltat de Asociaţia Student Sport şi se traduce prin promovarea României prin sport, apartenenţa universitară şi misiunea sportului în universitate, rolul sportivilor ca vectori de imagine, dezvoltarea unui sistem sportiv universitar, în corelaţie cu valorile europene, dar şi implicarea mediului privat în susţinerea sportului universitar.

Universităţile promovează sedentarismul

Asociaţia Student Sport şi-a propus dezvoltarea sportului prin amploarea evenimentelor sportive universitare şi atragerea unui număr cât mai mare de studenţi.

Deşi tendinţa de asociere între studenţi şi sedentarism este tot mai accentuată în ultimii ani, un studiu efectuat la cererea Student Sport, relevă că peste 63% dintre studenţi nu au fost implicaţi în nicio activitate sportivă în perioada cursurilor universitare, în timp ce peste 70% dintre respondenţi declară că în afara facultăţii participă la activităţi sportive cel puţin de 2-3 ori pe lună.

Procentajul încurajator  de studenţi care practică sportul (însă în afara cursurilor) i-a îndemnat pe cei doi antreprenori să-şi pună în aplicare obiectivul lor, acela de a determina tinerii să se implice activ în sport, deoarece "este necesară conştientizarea valorii pe care o dă sportul. Eu vreau să dezvolt această industrie a sportului universitar deoarece lipseşte o coagulare a studenţilor într-un sistem competiţional sportiv", precizează Adrian Socaciu.

Dacă la început, adică în anul 2011, au plecat de la organizarea unei competiţii de fotbal, mai precis, Campionatul Universitar de Fotbal Universitas, în anul 2015 vor organiza competiţii din 10 sporturi diferite printre care tenis, cross, baschet, etc, pentru care au alocat o sumă de 200.000 de euro, bani care provin strict din sponsorizări.

Proiectul a ajuns să fie cunoscut printre marii sportivi români şi beneficiază astfel de sprijinul lor în atingerea obiectivelor. Printre sportivii cu nume grele care sprijină proiectul Student Sport se numără Alina Dumitru, Ana Maria Brânză, Horia Tecău sau chiar Ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo şi Simona Halep: "România are nevoie de un sistem sportiv universitar, mai ales în tenis. Acest proiect este o iniţiativă deosebită de care este nevoie", a declarat tenismena sprijinind astfel iniţiativa celor doi antreprenori.