Tăriceanu: Este greșită decizia luată de BPR cu privire la mandatul premierului la reuniunea Consiliului European

"Din păcate, BPR a refuzat punctul de vedere pe care eu l-am susținut cu privire la necesitatea dezbaterii în plen a acestui proiect de mandat. Propunerea care a fost adoptată prevede numai transmiterea proiectului de mandat către Comisiile de afaceri europene, iar în cazul în care aceste comisii nu au niciun fel de propunere de făcut, să se considere aprobat mandatul solicitat de prim-ministru. Cred că este o practică greșită care încalcă și legea, încalcă și ceea ce spune și CCR referitoare la acest subiect și încalcă și practica democratică și europeană", a susținut Tăriceanu, luni, la Senat.

Potrivit acestuia, decizia luată de majoritatea membrilor Birourilor permanente reunite "diminuează funcția și rolul Parlamentului" în ce privește poziția României exprimată la reuniunile Consiliului European.

Tăriceanu a ținut să sublinieze faptul că la ședința conducerii celor două Camere ale Parlamentului nu au participat o parte dintre membrii Biroului permanent al Senatului întrucât lucrările plenului acestei Camere erau în desfășurare în momentul ședinței BPR-urilor.

"Votul în BPR a fost ușurat și de faptul că o parte din membrii conducerii Senatului erau deja la lucrările din plen și nu au fost prezenți și atunci cei care au format majoritatea au fost reprezentanții PNL, cărora li se datorează această decizie deloc onorantă pentru Parlament. (...) L-am ascultat pe reprezentantul UDMR care a vorbit în același sens în care am prezentat și eu punctul de vedere. I-am văzut și pe ceilalți de la PSD cum au votat, dar au fost foarte multe absențe. Acest lucru însă nu scuză cu nimic votul PNL și (...) atitudinea PNL de desconsiderare a instituției Parlamentului", a punctat Tăriceanu.

Președintele Senatului s-a referit și la conținutul Legii nr. 373/2013, afirmând că art. 18 stipulează, "în mod extrem de clar și concis", că Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum zece zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte.

Tăriceanu a precizat că, potrivit aceluiași articol, înaintea reuniunii, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul, propunerile adoptate urmând să fie incluse în proiectul de mandat formulat de Guvern.

"Legea nr. 373/2013 a fost contestată la CCR de președintele de atunci al României și există decizia 449/2013 a CCR, care respinge sesizarea făcută de președinte ca neîntemeiată și constată că dispozițiile art. 2, 3 și 18 sunt constituționale. În cuprins, CCR spune că sunt două cazuri distincte — atunci când președintele României decide să participe el însuși la reuniunile Consiliului și are posibilitatea să își prezinte mandatul în fața Parlamentului, dar este un mandat stabilit exclusiv de președinte; și situația în care acesta deleagă atribuția sa de participare la reuniunile Consiliului premierului. Președintele însă nu poate formula sau stabili conținutul mandatului, iar prim-ministrul este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect de mandat, ceea ce s-a și întâmplat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. Acest lucru presupune că Parlamentul dă o hotărâre de aprobare a mandatului premierului, putând să îl aprobe în forma în care a fost prezentat sau să îl amendeze", a precizat președintele Senatului.

Întrebat dacă ar fi dorit, în măsura în care proiectul de mandat al premierului ar fi fost dezbătut în plenul Parlamentului, să propună amendamente, Tăriceanu a replicat: "Poate, da, în urma dezbaterilor. Dar documentul a venit azi și astăzi am stabilit numai procedura. Nu am intrat pe fond, în dezbatere. Dezbaterea ne-ar fi dat posibilitatea, după ce analizam documentul, să ne exprimăm puncte de vedere. Nu are importanță dacă eu aș fi avut corecturi, sugestii, nu asta e problema. Problema este legată de procedură, care fie se înscrie într-o linie de democrație autentică, serioasă, fie de a da mai degrabă rolul decorativ Parlamentului, cum se întâmplă în cazul de față".

Călin Popescu-Tăriceanu a ținut să adauge că la reuniunea Consiliului European din 17-18 decembrie urmează să fie aduse în discuție teme importante, precum fenomenul migrației, care ar fi trebuit supus, în opinia sa, unei dezbateri publice.

"În România, pe subiectul migrației nu a avut loc o dezbatere publică în Parlament, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte țări europene. Dacă Parlamentul va continua în această manieră să se degajeze de responsabilități, să îi arunce președintelui, premierului responsabilități, atunci să nu ne mire de ce imaginea Parlamentului este cea care este. Eu cred că Parlamentul trebuie să își ia rolul în serios și responsabilitățile conferite de Constituție și să facă aceste dezbateri în care grupurile parlamentare să își spună punctul de vedere și, eventual, într-o asemenea chestiune să amendeze propunerea făcută de prim-ministru. (...) Chiar și prim-ministrul văd că se supune prevederilor legale, numai că Parlamentul văd că se sustrage acestor responsabilități sau procedează cu superficialitate", a opinat Tăriceanu.