Tăriceanu: Fără pondere economică, România nu va deveni o voce serioasă în UE
Fără o pondere economică importantă, România nu va putea să devină o voce serioasă la nivelul Uniunii Europene, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, marţi, la o dezbatere organizată de Institutul de Studii Liberale având ca temă răspunsul politicii externe româneşti la criza din Ucraina.
"România a abordat această problemă (a crizei din Ucraina - n.r.) dintr-o poziţie care nu ar trebui să ne surprindă. Ne-am raliat poziţiei majorităţii ţărilor occidentale sau, în sfârşit, a Uniunii Europene. Nu vreau să spun că este un lucru rău, dar România nu s-a putut individualiza în niciun fel. De ce nu s-a putut individualiza ? (...) Noi, spre deosebire de Polonia, nu am putut să jucăm mai mult, un rol mai important? De ce nu am putut să jucăm un rol mai important? Din două motive. Primul cred că este un motiv de bază, România nu va putea să joace un rol important în politica externă atâta vreme cât din punct de vedere al performanţei economice ne clasăm pe nişte locuri care sunt la coada clasamentului celor 28 de ţări europene. Fără o pondere economică serioasă România nu va putea să devină o voce serioasă la nivelul Uniunii Europene. Vom rămâne să jucăm un rol marginal şi să ne raliem curentului majoritar sau, eventual, curentului care este propus de ţările mari din UE", a spus preşedintele Senatului, transmite Agerpres.
Tăriceanu a adăugat că, în al doilea rând, în privinţa politicii externe, din păcate, România a avut, de cele mai multe ori, cu excepţia opţiunii de aderare la UE şi la NATO, "o atitudine mai degrabă reactivă".
"Aici, sigur, însă, că relaţia cu Ucraina, proastă, aşa cum aţi definit-o şi sunt de acord, dintr-o serie de considerente pe care le ştim şi în principal disputele pe care le-am avut în legătură cu platoul continental, au avut şi ele rolul lor în a nu permite o ameliorare poate a relaţiilor la nivelul unora din aşteptări şi la nivelul poate al aşteptărilor noastre ţinând cont de prezenţa unei comunităţi mari româneşti în Ucraina, a contribuit, de asemenea, la această incapacitate de a ne manifesta mai puternic", a spus preşedintele Senatului.
Tăriceanu a afirmat, totodată, că nu vede nici în perioada următoare "o posibilă schimbare de poziţie, în afara de faptul că, sigur,o să ne simţim mai mult sau mai puţin vizaţi".
El a adăugat că autorităţile de la Bucureşti ar trebuie să fie preocupate mai mult de situaţia din Ucraina, având în vedere "strategia pe care pare să o dezvolte Rusia în continuare", aceea de a redeveni "un mare jucător" în planul politicii internaţionale.
"Deci, această preocupare ar trebui să se manifeste mult mai puternic la nivelul elitelor politice, la nivelul decidenţilor politici. Şi, din păcate, observăm cu toţi că viaţa politică românească este polarizată după nişte criterii care denotă un simplism inacceptabil, dar care îi bucură pe unii dintre actorii politici cu gândul la succesele politice pe termen scurt. Şi lucrul acesta sigur că afectează întotdeauna capacitatea unei ţări de a adopta o strategie de politică externă mai coerentă", a declarat preşedintele Senatului.
Tăriceanu şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa ca mass-media din România să trateze astfel de subiecte "cu mai multă seriozitate şi profesionalism ca o modalitate de a duce mesajul către publicul larg, către opinia publică".
La dezbaterea organizată de ISL, intitulată "Ce spune criza din Ucraina despre politica externă românească?", au mai participat, printre alţii, senatorii Daniel Barbu, Petru Filip, istoricul Armand Goşu şi scriitorul Vasile Ernu.
Dezbaterea a fost moderată de Ruxandra Ivan, cadru universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.