Tăriceanu îl sprijină pe Antonescu în cursa pentru Cotroceni

Fostul premier nu a devenit peste noapte un admirator al lui Crin Antonescu, dar dă dovadă de pragmatism și nu mai luptă pentru o poziție pe care Crin Antonescu se va vedea nevoit oricum s-o elibereze în curând.

Când, acum câteva luni, Tăriceanu a cerut organizarea de alegeri interne pentru stabilirea candidatului liberal la prezidenţiale, părea să fie decis pentru declanșarea unui conflict cu Antonescu, care fusese desemnat de Congresul PNL. Dar în ultimul moment Tăriceanu făcut o mutare inteligentă și a optat pentru o atitudine nuanţată. Deși și-a revendicat mereu statutul de critic al lui Crin Antonescu, el nu s-a implicat în organizarea Iniţiativei România Liberală, care a dus la excluderea lui Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu din partid. O poziție de critică moderată par să-i aducă fostului premier avantaje pe termen lung și, după toate evidențele și cu termenul de comparație impus de gruparea Chiliman, pare mult mai ușor de tolerat și pentru Crin Antonescu.

Opțiunea mult prea dură a lui Andrei Chiliman a fost hazardată, iar pedigreeul său liberal nu a reprezentat un argument suficient pentru a-i salva poziția în partid. Ori tocmai în această zonă speculează mult mai inteligent Tăriceanu. El știe că odată cu propulsarea lui Antonescu la Cotroceni, va putea accede la poziția de forță în partid pe care și-o dorește. În favoarea acestei strategii, Călin Popescu Tăriceanu este dispus să-și reevalueze poziția, să îndulcească tonul și să-i acorde sprijinul său președintelui liberal, în cursa pentru Cotroceni.

Odată cu Antonescu ajuns în funcția supremă de la Cotroceni, liberalii vor dori nu numai să umple un gol de putere ci și o alternativă la stilul de conducere și opțiunile actualului președinte. Este evident că într-o astfel de conjunctură, postura lui Călin Popescu Tăriceanu, de critică moderată la adresa actualei conduceri, va fi speculată ca un avantaj clar în cursa pentru funcția de președinte PNL. Făcând abstracție de doza inevitabilă de neprevăzut, dacă admitem această formulă, cu Antonescu ajuns președinte, vom fii martorii unei duble coabitări, extrem de interesante. Pe de o parte social-democrații lui Ponta, pe de altă parte un lider ostil în propriul partid.