Taxa pe tranzacţiile financiare nu are prea mulți avocați în Europa

Propunerea de implementare a unei astfel de taxe, denumită și taxa ”Tobin”, după economistul american care o propunea pentru prima dată în urmă cu peste 40 de ani, a reușit să producă o nouă scindare la nivelul Uniunii Europene. Ea beneficiat de sprijinul unor țări precum Germania sau Franța, ba chiar a fost deja implementată în Italia, deși într-o formă care se referă doar la tranzacțiile financiare rapide.

În schimb o serie de alte state, printre care se numără Marea Britanie, dar și România au respins ideea impunerii unei astfel de taxe. Astfel, încă din ianuarie, România a anunțat că nu intenționează să taxeze tranzacțiile financiare, chiar dacă nu se opune implementării taxei în alte state. Țara noastră și-a argumentat opoziția prin aceea că orice creștere a costurilor de tranzacție pentru clienții sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic românesc.

De altminteri, obiecții similare au ridicat și alte state europene, care se opun taxării tranzacțiilor financiare. În contextul în care creșterea economică este deocamdată fragilă, iar stabilitatea sectorului financiar se află încă în pericol, oponenții unei asemenea măsuri au atras atenția că pierderile generate ar putea depăși cu mult beneficiile, care, după experții CE, ar fi putut depăși 57 de miliarde de euro anual, dacă taxa ar fi fost impusă la nivelul întregii Uniuni.

Argumentelor de natură economică împotriva taxării tranzacțiilor financiare li se adaugă și serioase obiecții de tip juridic, în condițiile în care Germania și restul țărilor care susțin taxarea tranzacțiilor financiare au decis să treacă la implementarea sa unilaterală, după ce au eșuat în a impune o asemenea taxă la nivelul UE și al zonei euro.

Astfel, un studiu apărut în contextul dezbaterilor parlamentare cu privire la oportunitatea implementării unei asemenea taxe arată că măsura este ilegală. În document se argumentează că impunerea unei asemenea taxe depăşeşte jurisdicţia statelor membre privind taxarea sub legile şi practicile internaţionale. Mai mult, conform aceluiași studiu, taxa nu este compatibilă nici cu tratatul UE deoarece „încalcă compe­tenţele privind taxarea ale statelor membre care nu participă“. Aplicarea acesteia doar în unele ţări ar fi „discriminatorie şi probabil ar distorsiona concurenţa în detrimentul celor care nu participă“.

Este foarte posibil ca studiul în discuție să fi fost influențat de interesele sistemului financiar-bancar, care ar fi direct afectat în cazul implementării unei asemenea taxe. Dar chiar și în aceste condiții, argumentele prezentate sunt cât se poate de serioase și vor trebui luate în considerare de către miniştrii de finanţe din UE.