Ștefan: Vom trimite un program convingător la CE până pe 25 aprilie. Vom explica faptul că ne încadrăm în deficitul de 3%

'Cred că vom face un program convingător pe care îl trimitem Comisiei Europene până pe 25 aprilie, prin care să le explicăm că ne vom încadra în deficitul de 3%. Pe calculele lor iese 3,6-3,7%. Noi credem că putem să facem 3% şi, aşa cum arată execuţia la trimestrul unu, sunt convins că ne încadrăm în 3%. Mai rămâne să găsim argumente convingătoare şi pentru Comisia Europeană şi ne străduim să trimitem acest lucru la Bruxelles până în 25 aprilie, astfel încât la prognoza de primăvară pe care o face Comisia să fie luate în calcul aceste argumente şi poate îşi revin şi ei şi vor recunoaşte că noi avem dreptate încă o dată', a spus Viorel Ştefan.

Potrivit acestuia, există rezerve încă nevalorificate atât în privinţa veniturilor, precum randamentul pe care statul îl realizează din exploatarea activelor companiilor cu capital de stat, dar şi redevenţele, din care se colectează 'inadmisibil de puţin', cât şi a cheltuielilor.

'Avem rezerve de potenţial încă nevalorificat. M-aş referi în primul rând la randamentul pe care statul îl realizează din exploatarea activelor pe care le au companiile cu capital de stat, regiile autonome. Este inadmisibil ca pe toată averea statului să colectezi uzufruct la nivel de 2,2 miliarde lei în 2016, mai ales că în ultimii ani s-a implementat management privat în scopul creşterii randamentului, măririi eficienţei, ori rezultatul nu este cel scontat. De aceea aici noi vom lua nişte măsuri destul de îndrăzneţe, în sensul creşterii randamentului şi creşterii veniturilor pe care aceste active trebuie să le livreze statului, care este proprietar. Aici noi vom aduce venituri suplimentare. Pe de altă parte, este vorba de politica de redevenţă şi în general sistemul de fiscalizare a zăcămintelor naturale. Inadmisibil de puţin se colectează din această perspectivă. Undeva la 1,4-1,5 miliarde lei. Acestea sunt resurse care vor suplimenta veniturile bugetare şi vor îmbunătăţi structura de venituri a bugetului de stat. Pe partea de cheltuieli şi acolo sunt rezerve. Dacă ne uităm la modul cum se fac achiziţiile publice. Noi avem şi în programul de guvernare ideea de a înfiinţa o unitate centralizată de achiziţii publice. Această ideea ţinteşte tocmai pentru a optimiza cheltuielile şi a realiza economii...Pe de altă, avem un angajament în legătură cu auditarea funcţionării instituţiilor şi autorităţilor publice. Vrem ca pe lângă Secretariat General al Guvernului să existe o astfel de unitate care să elimine redundanţele, să simplifice birocraţia, să elimine cheltuieli suplimentare ce n-au rost', a explicat ministrul Finanţelor.

Şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, a anunţat pe 17 februarie, într-o conferinţă de presă, că Fondul Monetar Internaţional estimează un deficit bugetar pentru România de 3,7% pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018.

'Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aş vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuţiile pe bugetul 2018. Informaţiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 şi pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an', a spus Baqir.

Potrivit acestuia, reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe realizările din ultimii ani şi restrâng creşterea potenţială a economiei româneşti.

FMI recomandă autorităţilor române să protejeze anvelopa veniturilor, să majoreze într-un ritm moderat salariile şi pensiile şi, pe termen mediu, să aibă ca obiectiv un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară (buffer).

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, faţă de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

'Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conţine mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuţiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii şi salarii în sectorul public. În consecinţă, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017', avertiza Comisia Europeană la vremea respectivă.