Tenis: Ţiriac, Năstase şi Halep au dat în judecată BNR pentru pentru revenirea Arenelor BNR la stat

Acţiunea în instanţă a fost depusă, luni, la Tribunalul Bucureşti, prin aceasta solicitându-se: constatarea de către instanţă a faptului că dreptul de proprietate asupra Arenelor BNR, denumite şi "Parcul cu Platani", aparţine statului român şi nu Băncii Naţionale a României; constatarea nulităţii protocolului BNR - MTS din 1991 şi obligarea BNR la plata unor daune morale în cuantum de 2 milioane de euro cauzate de Banca Naţională prin scoaterea şi blocarea reintroducerii Arenelor în circuitul naţional sportiv.

"Azi am prezentat documentele şi actele Tribunalului Bucureşti. Deci azi am început procesul împotriva Băncii Naţionale a României. Suntem nişte foşti şi actuali sportivi, iar dacă este nevoie în următoarele săptămâni pot să adun 100-200.000 de semnături pentru a susţine acest demers. Acest bază este singura soluţie care ne-a mai rămas. Acum 40 şi ceva de zile am făcut mai multe documente (n.r. - o petiţie) în calitate de cetăţeni pentru că nu puteam spune că e terenul lui Ţiriac sau Năstase. Atât eu, cât şi sportivii pe care i-aţi văzut, plus alţi vreo 20 şi cei din Federaţia Română de Tenis am făcut acel demers, iar legea spune că în 30 de zile trebuie să anunţi Ministerul Justiţiei, cel de Finanţe, cel al Tineretului şi Sportului şi Guvernul... Iar după 30 de zile dacă nu primeşti răspuns, şi nu am primit, poţi să te duci la judecată. Asta am făcut. Am aşteptat 40 de zile şi azi dimineaţă am depus la Tribunalul Bucureşti aceste lucruri în calitate de cetăţeni plus Federaţia Română de Tenis", a spus Ion Ţiriac într-o conferinţă de presă.

Ţiriac nu înţelege de ce organele statului se sesizează când un ministru este prins cu "o sacoşă cu cârnaţi sau cu o sticlă de ţuică", dar nu şi când BNR foloseşte ilegal un complex sportiv în centrul Capitalei. "Nu avem nimic împotriva domnului Isărescu şi a Băncii Naţionale, dar mă întreb cum alte organe ale statului nu s-au sesizat până acum. Avem destule, avem 6-7 securităţi în vremea asta, 'ADN', 'DNN'... care se sesizează când îl prinde pe un ministru cu o sacoşă cu cârnaţi sau cu o sticlă de ţuică, iar aici, când e negru pe alb că s-a făcut o greşeală negru pe alb, voită sau nevoită, nu se face nimic. Este peste priceperea mea. Am discutat de atâtea ori cu BNR, i-am întrebat ce fac la baza aia, le-am spus că e păcat să fie cu circuit închis... Nu înţeleg unde este interesul BNR să ţină închisă o astfel de bază sportivă, care nici măcar nu e a Băncii Naţionale. Acest complex poate fi un focar de sport în centrul Capitalei superb. Cu investiţii, normal. Iar baza nu aparţine BNR, asta garantez eu, indiferent că ţine procesul 3-4-5 ani", a afirmat fostul tenisman.

Acesta a menţionat că premierul Mihai Tudose vrea să rezolve problema Arenelor BNR plătind bani pentru ceva ce îi aparţine de drept: "Guvernul vrea să se implice în treaba asta (n.r. - revenirea Arenelor BNR în proprietatea statului). Ba chiar vrea să plătească. E peste puterea mea de înţelegere cum să plăteşti pentru ceva ce e al tău. Şi să plăteşti cuiva care nu a luat acel teren. Am vorbit cu premierul şi vrea să rezolve această treabă... dar încearcă să o rezolve nu blând, ci prea civilizat. Cum să plăteşti ceva care nu e al ăluia care vinde? Dânsul spune că aşa terminăm repede şi aşa aduc turneul înapoi la Bucureşti (n.r. - Turneul Năstase Ţiriac Trophy mutat la Budapesta)".

"Noi cerem ca imediat acest complex sportiv să revină statului român. Iar apoi, să vedem cum facem ceva în acest focar de sport ca să rămână şi să fie folositor. Apoi să vedem cum s-a construit pe o suprafaţă a unui club sportiv un hotel şi alte treburi care nu au nicio noimă acolo. În plus, din acest parc s-a tăiat o bucăţică în 1990-1991 şi ştrandul care era acolo s-a dat Armatei. Din păcate Armata nu-l întrebuinţează. E un bazin acolo care poate fi transformat în ceva folositor Federaţiei Române de Nataţie", a adăugat Ţiriac.

Prezent la conferinţa de presă, fostul tenisman Ilie Năstase a menţionat că dispariţia Complexului Sportiv "Parcul cu Platani" echivalează cu tăierea piciorului său stâng. "Pentru mine Parcul cu Platani reprezintă viaţa mea de jucător de tenis. Am început tenisul la cel club la 4-5 ani. Este viaţa mea acolo. Iar dacă dispare, şi dispare urât, după cum văd aici, cu imobiliare (n.r. - afaceri imobiliare) ... e ca şi cum mi-ar tăia piciorul stâng. Este urât ce se întâmplă. E club de sport, ascunde cineva Tezaurul României la Parcul cu Platani de sunt acolo 2 poliţişti la poartă? A venit Ministrul de Interne acolo şi n-a putut să intre pentru că nu a fost recunoscut de poliţistul de la poartă. I-a spus că nu intră nimeni acolo. Aşa că îl rog foarte mult pe domnul premier să dea mâine o hotărâre de guvern prin care să dea baza înapoi la sport. Dar să nu îi tremure pixul sau pantalonii", a menţionat Năstase.

Preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii a Senatului României, Daniel Cătălin Zamfir, a susţinut, luni, la Palatul Parlamentului, o conferinţă de presă împreună cu Ion Ţiriac, Ilie Năstase, George Cosac, Simona Halep, Camelia Potec, Bogdan Stelea şi Florin Segărceanu. Zamfir i-a solicitat în mod public premierului Mihai Tudose denunţarea protocolului "ilegal" dintre Banca Naţională şi MTS din 1991 pentru revenirea Arenelor BNR în proprietatea statului şi reintroducerea lor în circuitul sportiv.

La 10 octombrie 2017, foşti şi actuali jucători de tenis, printre care se numără Ion Ţiriac, Ilie Năstase şi Simona Halep au făcut o petiţie către Guvernul României pentru reincluderea Arenelor BNR în circuitul sportiv.

Semnatarii petiţiei sunt: Ioan Ţiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii Rareş Golescu (10 ani, locul 4 naţional), Ştefan Haită (9 ani, locul 20 naţional) şi Mihai Haită (11 ani, locul 70 naţional) - prin reprezentanţii legali ai acestora.

Ion Ţiriac, proprietarul turneului BRD Năstase Ţiriac Trophy, a cedat competiţia pentru doi ani la Budapesta din cauza faptului că Arenele BNR nu mai corespund cerinţelor ATP, Terenul Central fiind închis. În 2016, la ultima ediţie a turneului la Bucureşti, Terenul Central nu a putut fi folosit, deoarece nu are avizul ISU de funcţionare, meciurile disputându-se doar pe terenurile secundare. De altfel, turneul feminin BRD Bucharest Open se desfăşoară din acelaşi motiv pe un Teren Central improvizat în parcarea complexului sportiv.

Ion Ţiriac şi Ilie Năstase au criticat în mai multe rânduri atitudinea conducerii Băncii Naţionale a României, proprietara bazei sportive din Cotroceni, pe care a acuzat-o că nu doreşte să cedeze terenul Primăriei Capitalei, dar nici să investească în modernizarea Arenelor BNR pentru a putea primi avizul ISU.

Conform unui document aflat la MTS, fostul complex sportiv Progresul include pe lângă arenele de tenis, un stadion de fotbal, săli de sport şi multe spaţii. MTS a trecut toată baza sportivă în patrimoniul BNR conform unui protocol încheiat în 1991, semnat din partea MTS de ministrul Bogdan Niculescu Duvăz şi de Mugur Isărescu din partea BNR. 51.435 lei a fost suma virată către MTS de BNR pentru a intra în posesia terenului şi construcţiilor aferente din cele 17 hectare din centrul Bucureştiului. Conform protocolului, printre obligaţiile BNR figurează printre altele finalizarea tuturor lucrărilor de investiţii începute în 1990, obligaţia de a menţine cu prioritate destinaţia spaţiilor preluate, terenuri şi săli, pentru activitatea sportivă de performanţă a secţiilor nominalizate de MTS, colaborarea cu MTS pentru dezvoltarea sportului de performanţă, colaborarea cu MTS în vederea utilizării spaţiilor preluate pentru activităţi sportive pe baza calendarului competiţional intern şi internaţional.

La 4 octombrie 2017, Ion Ţiriac, ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, şi preşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac, au fost audiaţi de Comisia economice de industrii şi servicii a Senatului României în încercarea de a găsi o rezolvare. Conform ministrului Marius Dunca, experţii Băncii Naţionale a României au stabilit la 35 milioane euro valoarea fostei baze sportive Progresul, pentru cazul în care Primăria Capitalei sau MTS ar dori să preia acest obiectiv şi să-l redea sportului.