Teoria care răstoarnă tot ce ştiam despre reproducerea animalelor

Majoritatea relatărilor ştiinţifice cu privire la comportamentele sexuale din lumea animalelor şi, în special, la motivaţiile acestora se bazează mai degrabă pe o perspectivă evoluţionistă decât pe una emoţională, se arată într-un material BBC care şi-a propus să exploreze natura cauzalor care stau la baza interacţiunile sexuale ale animalelor, scrie gandul.info.

Supoziţia conform căreia facem sex exclusiv pentru a ne perpetua moştenirea genetică este una corectă, însă aceasta ignoră aspectele mai trecătoare, mai experimentale şi mai plăcute care stau la baza multor impulsuri sociale.

În ultimul deceniu, mai multe studii au scos la iveală situaţii care lasă de înţeles faptul că şi animalele au trăiri plăcute, după cum poate confirma oricine are o pisică spre exemplu. În 2001, o cercetare a relevat că şobolanilor de laborator le place să fie gâdilaţi. Ei emit un fel de râs care nu poate fi perceput de auzul uman. Mai mult, aceştia căutau activ retrăirea senzaţiei.

Înarmaţi cu ipoteza că şi animalele pot simţi o plăcere în timpul actelor sexuale, cercetătorii s-au oprit asupra instanţelor în care animalele se împerechează deşi nu sunt încă mature sau în afara sezonului de reproducere.

Maimuţele Bonobos, spre exemplu, obişnuiesc să aibă interacţiuni sexuale cu indivizi de acelaşi gen. Mai mult, femelele obişnuiesc să-i "curteze" pe masculi chiar dacă nu sunt fertile sau când au deja pui.

Leoaicele pot face sex şi de 100 de ori pe zi, timp de o săptămână, cu multipli parteneri. La fel procedează şi femelele leopard sau puma.

O altă metodă prin care cercetătorii au încercat să elucideze acest mister se referă la posibilitatea apariţiei orgasmului la animale, mai exact la femele, unde acesta nu este necesar în procesul procreerii.

Un studiu realizat prin monitorizarea 240 de împerecheri la maimuţe, mai exact la macacii japonezi, a arătat că femelele au avut un comportament specific orgasmului.

Mai mult, oamenii de ştiinţă au observat existenţa sexului oral în timpul împerecherilor din lumea animalelor. Acesta a fost descoperit la o specie de lilieci cu nasul mic, dar şi la alte mamifere, precum urşi, hiene, capre sau oi.