The Financial Times continuă seria aprecierilor la adresa situaţiei economice din România

A crescut sau nu România din punct de vedere economic? Dacă aruncăm un ochi spre presa autohtonă lucrurile sunt împărţite. Ziarele anti-guvernamentale vorbesc de o stagnare, inflaţie mare, măsuri populiste. De cealaltă parte, Executivul a mizat la începutul lui 2013 pe o creştere de doar 1,6%, prognoză revizuită constant în creştere de către FMI. Primul semn încurajator a venit la sfârşitul primul trimestru când am observat o creştere de 2,2 procente comparativ cu 2012.

Financial Times reconfirmă trendul pozitiv pe care s-a aşezat economia noastră. Prestigioasă publicaţie britanică nu poate fi acuzată de pasiuni sau antipatii politice dâmboviţene. Ziarul londonez a consultat principalii parameti ai economiei. Exportul a crescut în prima jumătate a anului cu 4,6%, lucru recunoscut inclusiv de şeful statului în perioada de refacere după înfrângerea usturătoare de la alegerile generale, când avea nevoie ca de aer de o coabitare constructivă. De asemenea, producţia industrială a ieşit din amorţeală cu o mărire cu aproape cinci procente faţă de anul trecut. Se aşteaptă de asemenea ca 2013 să fie unul dintre cei mai buni ani agricoli şi acesta este un lucru de luat în considerare când vorbim despre starea economică a României.

Analiştii britanici şi nu numai, pentru că au existat şi alte publicaţii din Franţa sau Germania care au abordat această problemă, apreciază refacerea stabilităţii macroeconomice a României. Deficitul bugetar reprezenta la sfârşitul lui 2009 - 9% din PIB, la sfârşitul lui 2012 atingând 2,9%, iar previziunea pentru finalul anului curent menţinându-se tot sub trei procente. Fondul Monetar Internaţional a dat primele indicii referitoare la noile capacităţi ale economiei. Noul acord cu FMI prevede inclusiv derogarea de la TVA-ul de 24%, aplicată produselor din lanţul de morărit şi panificaţie: grâu, făină şi pâine şi acest lucru echivalează cu o bilă albă acordată cabinetului Ponta. Christine Lagarde, prezentă în premieră la Bucureşti la sfârşitul lunii iulie, sublinia poziţia privilegiată de care se bucură ţară noastră. Directorul Fondului recunoştea stabilitatea cadrului macroeconomic, capitalul uman extraordinar şi resursele energetice de care dispunem.

Analiza din Financial Times, creionată de Gunter Deuber de la Raiffeisen Bank Internaţional,  este o sinteză corectă şi echilibrată a activităţii economice a României. Articolul salută primii paşi făcuţi, însă nu omite contextul dezastros prin care am naufragiat între 2009 şi 2011. În această prăpastie financiară, producţia s-a prăbuşit cu 8%, consumul casnic a scăzut cu 10%, rata insolvenţei în rândul întreprinderilor mici şi mijloci a atins cote record pentru Europa Centrală.

Investiţiile străine, intensificarea atragerii de fonduri europene şi agricultura au turat motorul economic în prima parte anului. În industria constructoare de maşini, pe lângă giganţii Renault sau Ford, şi-a făcut loc şi Daimler Mercedes. Legat de acest sector, Pirelli şi Michelin şi-au extins capacităţile actuale de producţie. În plus, câteva branduri importante din industria uşoară şi de IT îşi aduc afacerile în ţara noastră - Bosch, De Longhi, Austria Card, Huawei ZTE, şi Oracle.

Sectorul energetic este dominat de OMV - Petrom. Grupul româno-austriac a investit în ultimii opt ani aproximativ nouă miliarde de euro, respectiv circa 86% din profitul operaţional. Compania a anunţat pentru 2013 infuzii de capital de 6,5 miliarde de lei, iar în curând, alături de Exxon - Mobil, va începe explorarea unui nou perimetru din Marea Neagră - blocul Neptun. Sonda Domino 1, săpată de cele două companii anul trecut, a indicat rezerve potenţiale de gaze naturale între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Consumul de gaze al României este de 13-14 miliarde de metri cubi anual, astfel că zăcămintele de acolo ar putea acoperi necesarul ţării timp de şase ani. Americanii de la Exxon - Mobil au afirmat că, după ce zăcământul va fi declarat comercial, etapa de extracţie a gazelor va implica investiţii între trei şi zece miliarde de dolari.

Totodată, rata de absorbție a fondurilor europene a depăşit pragul de 20%, pe fondul deblocării mai multor programe operaționale de către actualul Executiv - POSDRU, POS Mediu, POR Ministerul Dezvoltării Regionale, POS Transport, dar şi a eficacităţii anumitor domenii cum ar fi agricultura. La sfârşitul lunii aprilie se trecuse de bariera celor cinci miliarde euro atrase de la Bruxelles. Datorită agriculturii, economia României ar putea avansa cu 2,2-2,5%, o cifră cu rezonanţă dacă ne raportăm la alte ţări europene. Doar două exemple. Germania şi Franţa, cei doi poli de putere, au trecut în primăvară prin cea mai mare depresiune financiară din ultimii patru ani.

Vestea îmbucurătoare o reprezintă totuşi ultimele măsurători ce dau ca sigură depăşirea prognozelor. Zona euro ar putea, în sfârşit, să iasă din cea mai lungă recesiune postbelică a sa, dar, concomitent, să intre într-o perioadă de stagnare sau cel mult de ușoară creştere. În momentul de faţă, comerţul exterior al României este focalizat pe UE, peste 70% din activitatea comercială de peste graniţe făcându-se cu partenerii europeni. Poate deschiderea pe care premierul Victor Ponta a căutat-o spre pieţele asiatice nu este o idee atât de năstruşnică cum spunea Băsescu.

Analiza The Financial Times este în consecinţă rodul unui efort echilibrat de scanare a indicatorilor economiei reale a României. Semnalele sunt pozitive dar provocările rămân mari. Dacă lucrurile vor continua pe trendul prognozat de creştere, atunci economia noastră în 2017 va fi cu atât mai puternică. The Financial Times este a doua publicaţie britanică, după The Economist care apreciază măsurile guvernului USL asupra economiei naţionale.