Top 13 beneficii dovedite ale cafelei

1. Cafeaua vă poate îmbunătăţi nivelul energiei şi vă poate face mai deştepţi

Cafeaua vă poate ajuta să vă simţiţi mai puţin obosiţi şi să vă poate creşte nivelul energiei (1, 2) deoarece conţine un stimulent numit cafeină, care este de fapt substanţa cea mai consumată din lume (3). După ce beţi cafea, cafeina este absorbită în fluxul sangiun. De aici, trece în creier (4). Acolo, cafeina blochează un neurotransmiţător numit adenozină. Când se întâmplă acest lucru, cantitatea altor neurotransmiţători, precum norepinefrina şi dopamina, creşte, ducând la excitarea sporită a neuronilor (5, 6).

Multe studii clinice controlate efectuate pe oameni arată că îmbunătăţeşte diferite aspecte ale funcţiei creierului. Aici intră: memoria, starea de spirit, vigilenţa, nivelul de energie, timpul de reacţie şi funcţia cognitivă generală (7, 8, 9).

Concluzie: cafeina blochează un neurotransmiţător inhibitor în creier, care duce la un efect stimulant ce îmbunătăţeşte nivelul energiei, starea de spirit şi alte aspecte ale funcţiei creierului.


2. Cafeaua vă poate ajuta să ardeţi grăsimea

Ştiaţi că în aproape toate suplimentele ce ard grăsimile se găseşte cafeină? Există o bună explicaţie pentru acest lucru: cafeina este una dintre puţinele substanţe naturale care s-a dovedit că ajută la arderea grăsimilor. Mai multe studii arată că poate creşte rata metabolică cu 3-11% (10, 11). Altele arată că poate mări în mod specific arderea grăsimilor cu 10% la persoanele obeze şi cu 29% în cazul celor slabe (12, 13). Totuşi, este posibil ca aceste efecte să se diminueze în cazul băutorilor de cafea pe termen lung.

Concluzie: mai multe studii evidenţiază creşterea arderii grăsimilor în organism şi a ratei metabolice.


3. Cafeina poate îmbunătăţi simţitor performanţa psihică

Cafeina stimulează sistemul nervos, făcându-l să trimită semnale celulelor adipoase pentru a distruge grăsimea (14, 15). Însă cafeina creşte şi nivelul epinefrinei (adrenalinei) în sânge (16, 17). Acesta este hormonul ce ne face trupul gata pentru efortul fizic intens.

Cafeina face ca celulele de grăsime să descompună ţesutul adipos din organism, eliberându-le în sânge ca acizi graşi liberi ce sunt disponibili drept combustibil (18, 19). Având în vedere aceste efecte, nu este surprinzător să vedem că performanţa fizică poate fi îmbunătăţită de cafeină cu o medie de 11-12% (20, 21). Din această cauză, are sens să bem o ceaşcă cu cafea tare cu o jumătate de oră înainte de a merge la sala de sport.

Concluzie: cafeina poate creşte nivelul adrenalinei şi poate elibera acizii graşi din ţesuturile adipoase şi îmbunătăţeşte performanţa fizică.


4. În cafea există substanţe nutritive esenţiale

Cafeaua nu este doar o apă neagră. Multe dintre substanţele nutritive din boabe ajung în cafea. O singură ceaşcă de cafea conţine (22):
• Riboflavină (vitamina B2): 11% din DZR.
• Acid pantotenic (vitamina B5): 6% din DZR.
• Mangan şi potasiu: 3% din DZR.
• Magneziu şi niacină (B3): 2% din DZR.

Deşi aceste cantităţi nu par a însemna foarte mult, majoritatea oamenilor beau mai mult de o ceaşcă pe zi. Dacă beţi 3-4, aceste cantităţi cresc rapid.

Concluzie: cafeaua conţine mai multe substanţe nutritive, inclusiv riboflavină, acid pantotenic, mangan, potasiu, magneziu şi niacină.

5. Cafeaua poate diminua riscul de diabet de tip II

Diabetul de tip II reprezintă o mare problemă de sănătate, care afectează în prezent aproximativ 300 de milioane de oameni din lumea întreagă. Este caracterizată de nivelul crescut al zahărului în sânge în contextul rezistenţei la insulină sau a incapacităţii de a secreta insulina. Dintr-un anumit motiv, băutorii de cafea prezintă un risc semnificativ redus de a se îmbolnăvi de diabet de tip II. Studiile arată că majoritatea persoanelor care beau cafea au un risc mai scăzut cu 23-50% de a se îmbolnăvi de această afecţiune, unul dintre studii evidenţiind o reducere de până la 67% (23, 24, 25, 26, 27). Conform unei analize a 18 studii efectuate pe un total de 457,922 de persoane, fiecare ceaşcă zilnică de cafea a fost asociată cu un risc diminuat cu 7% de a dezvolta diabet de tip II (28).

Concluzie: mai multe studii observaţionale arată că persoanele care beau cafea prezintă un risc mult mai mic de a face diabet de tip II, o boală gravă care în prezent afectează aproximativ 300 de milioane de oameni din lumea întreagă.


6. Cafeaua vă poate proteja împotriva bolii Alzheimer şi a demenţei

Boala Alzheimer este cea mai frecventă boală neurodegenerativă şi principala cauză de demenţă. Această boală afectează de obicei persoanele de peste 65 de ani. Din păcate, nu există niciun tratament cunoscut pentru Alzheimer. Totuşi, există mai multe lucruri care se pot face pentru a preveni apariţia bolii. Aici sunt incluşi suspecţii obişnuiţi, precum alimentaţia sănătoasă şi exerciţiile fizice, însă şi consumul de cafea poate fi foarte eficient. Mai multe studii arată că băutorii de cafea prezintă un risc cu până la 65% mai mic de a se îmbolnăvi de Alzheimer (29, 30, 31).

Concluzie: consumatorii de cafea au un risc mult mai redus de a se îmbolnăvi de Alzheimer, boală ce reprezintă principala cauză de demenţă.


7. Cafeina poate diminua riscul de Parkinson

Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă, imediat după Alzheimer. Este cauzată de moartea neuronilor generatori de dopamină din creier. Ca şi în cazul bolii Alzheimer, nu există niciun tratament cunoscut, ceea ce face să fie foarte importantă concentrarea asupra prevenirii. În studii, persoanele care beau cafea prezintă un risc mult mai redus de a dezvolta boala Parkinson, cu o reducere a riscului variind între 32% şi 60% (32, 33, 34, 35).

În acest caz se pare că însăşi cafeaua provoacă acest efect, însă persoanele care beau cafea fără cafeină nu au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de Parkinson (36, 37).

Concluzie: cei care consumă cafea au un risc cu 60% mai scăzut de a se îmbolnăvi de Parkinson, a doua boală neurodegenarativă ca frecvenţă.


8. Cafeaua se pare că are efecte protectoare asupra ficatului

Ficatul este un organ uimitor care efectuează multe funcţii importante în organism. Mai multe boli comune afectează în primul rând ficatul, inclusiv hepatita, bolile de ficat gras şi altele. Multe dintre aceste boli pot duce la ciroză, boală în care ficatul este înlocuit în mare parte de ţesut cicatricial. Cafeaua se pare că poate proteja împotriva cirozei. Oamenii care beau 4 sau mai multe ceşti de cafea pe zi prezintă un risc cu 80% mai mic (38, 39, 40).

Concluzie: cei care consumă cafea au un risc mult mai mic de a dezvolta ciroză, care poate fi provocată de mai multe boli ce afectează ficatul.


9. Cafeaua poate lupta împotriva depresiei şi vă poate face mai fericiţi

Depresia este o tulburare mentală gravă ce produce o scădere semnificativă a calităţii vieţii. Este foarte frecventă şi aproximativ 4,1% persoane din Statele Unite îndeplinesc criteriile depresiei clinice (41). Într-un studiu de la Harvard, publicat în 2011, femeile care au băut 4 sau mai multe ceşti de cafea pe zi au avut un risc cu 20% mai mic de a deveni depresive (42). Un alt studiu efectuat pe 208.424 persoane a constatat că cei care au băut 4 sau mai multe ceşti pe zi au prezentat o probabilitate de sinucidere cu 53 mai mică (43).

Concluzie: cafeaua pare că diminuează riscul de a dezvolta depresie şi poate reduce riscul sinuciderii.


10. Consumatorii de cafea prezintă un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de unele tipuri de cancer

Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces şi se caracterizează prin creşterea necontrolată a celulelor din organism. Cafeaua se pare că protejează împotriva a două tipuri de cancer: cancerul de ficat şi colorectal.

Cancerul de ficat este a treia cauză de deces provocată de cancer în lume, în timp ce cancerul colorectal este pe locul 4 (44). Studiile arată că persoanele care consumă cafea au un risc cu 40% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer de ficat (45, 46). Un studiu efectuat pe 489.706 persoane a constatat că acelea care au băut 4-5 ceşti de cafea pe zi au avut un risc cu 15% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer colorectal (47).

Concluzie: cancerul de ficat şi cel colorectal reprezintă a treia şi a patra cauză a decesului din cauza cancerului din întreaga lume. Consumatorii de cafea prezintă un risc mai redus în cazul ambelor tipuri de cancer.


11. Cafeaua nu provoacă boli cardiovasculare şi poate diminua riscul de accident vascular cerebral

Cafeaua se spune adesea că poate creşte tensiunea arterială. Acest lucru este adevărat, însă efectul este redus (3-4 mm/Hg) şi de obicei dispare dacă beţi cafea regulat (48, 49). Totuşi, efectul poate persista în cazul unor persoane, aşa că ţineţi minte acest lucru dacă aveţi tensiune arterială crescută (50, 51). Acestea fiind spuse, studiile nu susţin mitul referitor la creşterea riscului bolilor de inimă de către cafea (52, 53). De fapt, există unele dovezi că femeile care beau cafea au un risc redus de boli cardiovasculare (54). Unele studii arată şi că persoanele care beau cafea prezintă un risc redus cu 20% de accident vascular cerebral (55, 56).

Concluzie: cafeaua poate produce o uşoară creştere a tensiunii arteriale, care de obicei se diminuează cu trecerea timpului. Consumatorii de cafea nu au un risc crescut de boli de inimă, dar au un risc uşor mai mic de accident vascular cerebral.


12. Cafeaua vă poate ajuta să trăiţi mai mult

Având în vedere că băutorii de cafea este mai puţin probabil să se îmbolnăvească de mai multe boli, este logic că puteţi trăi mai mult dacă beţi cafea. Există de fapt mai multe studii observaţionale care arată că persoanele care consumă cafea prezintă un risc mai mic de deces. În două studii extinse, consumul de cafea a fost asociat cu un risc redus de deces cu 20%  în cazul bărbaţilor şi cu 26% în cazul femeilor, într-o perioadă de 18-24 de ani (57). Acest efect pare a fi deosebit de puternic la cei ce suferă de diabet de tip II. Într-un studiu ce a durat 20 de ani, diabeticii care au consumat cafea au un risc de deces cu 30% mai mic (58).

Concluzie: mai multe studii arată că persoanele care beau cafea trăiesc mai mult şi au un risc mai mic de deces prematur.


13. Cafeaua reprezintă cea mai mare sursă de antioxidanţi din dieta occidentală

Pentru persoanele care au o dietă occidentală, cafeaua poate fi chiar cel mai sănătos aspect din dietă, deoarece conţine o mare cantitate de antioxidanţi. De fapt, studiile arată că majoritatea oamenilor obţin mai mulţi antioxidanţi din cafea decât din fructe şi legume luate împreună (59, 60, 61).

Cafeaua este una dintre cele mai sănătoase băuturi de pe planetă.