Torţionarul Alexandru Vişinescu, adus cu mandat la Curtea de Apel Bucureşti

Visinescu a venit la Curtea de Apel Bucuresti in jurul orei 10.00, fiind insotit de doua persoane. Acesta a fost dus in sala de judecata, unde asteapta sa inceapa procesul.

Instanta a dispus ca Alexandru Visinescu sa fie adus, la termenul din 5 noiembrie, cu mandat, intrucat in 22 octombrie nu a fost prezent si nici nu a facut dovada faptului ca nu poate sa vina la proces.

Tot la termenul din 22 octombrie, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca statul roman, reprezentat de Ministerul de Finante, Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor, sa fie parte responsabila civilmente in dosarul lui Alexandru Visinescu, astfel incat daca instanta va dispune plata unor daune morale, cele trei institutii vor plati si ele, alaturi de Visinescu.

Instanta a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Visinescu, iar procurorul de sedinta a sustinut ca acest lucru este necesar. Procurorul a cerut sa fie pus sechestrupe locuinta fostului tortionar si pe actiunile pe care acesta le detine, solicitand totodata si poprirea veniturilor din pensie ale lui Visinescu.

Curtea de Apel Bucuresti a inceput in 24 septembrie judecarea dosarului lui Alexandru Visinescu. La primul termen, cand Visinescu a fost prezent, instanta a admis cererea de a fi parte civila in cauza formulata de Nicoleta Eremia, sotia fostului general Ion Eremia, care a fost incarcerat la Penitenciarul Ramnicu Sarat in perioada in care unitatea a fost condusa de Visinescu.

Aceasta a dat o declaratie in fata instantei, in care a aratat de ce doreste sa fie parte civila in cauza si a precizat ca cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale si 80.000 de euro daune materiale.

Procurorii Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au trimis in judecata pe Visinescu pentru infractiuni contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

Potrivit rechizitoriului, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati in acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestora, pe motive de ordin politic".

In perioada in care la conducerea Penitenciarului Ramnicu Sarat a fost Alexandru Visinescu, detinutii erau supusi unor conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea lor fizica, fara sa li se asigure un minim de medicamente si fara sa li se acorde ingrijiri sau asistenta medicala adecvate, a aratat Parchetul instantei supreme.