Traditii si obiceiuri de Sfantul Mare Mucenic Dimitrie

In credinta populara, anul este impartit in vara si iarna. Daca Sf. Gheorghe “alunga” iarna si renaste natura, Sf. Dimitrie desfrunzeste codrul si usuca plantele. In ziua de Sf. Dumitru caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si faca simtita prezenta.

In ajunul sarbatorii de Sf. Dimitrie se aprind focuri peste care sar copiii spre a le aduce sanatate tot anul. Focul alunga fiarele si incalzeste mortii, iar dupa ce focul este stins, oamenii arunca un taciune in gradina pentru a aduce rod anul viitor.

Sf. Dimitrie este considerat patronul ciobanilor. De Sf. Dumitru ciobanii prezic cum va fi iarna: asaza un cojoc in mijlocul oilor si daca pe el se asaza oaia neagra, iarna va fi blanda, iar daca se va culca oaia alba, va fi iarna aspra. In alte zone se spune ca daca de Sf. Dimitrie va fi frig, iarna va fi buna, iar daca vremea va fi buna, toamna va fi lunga si frumoasa. Se mai zice ca daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele.

In ziua de Sf. Dimitrie nu se piaptana, iar femeile fac pomana cu grau fiert cu unt, lapte sau branza.

In Bucovina, se zice cine seamana usturoiul dupa Sf. Dumitru va avea parte numai de paguba in anul urmator. In Oltenia, se crede ca numai cine respecta toate traditiile sarbatorii va fi protejat de necazuri, primejdii si de lupi.

In ziua Sfantului Dumitru, taranii taie coama cailor tineri pentru ca aceasta sa creasca frumos. Cine are imprumuturi trebuie sa le achite in aceasta zi, dar si sa faca alte socoteli noi.

Sfantul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, se pranuieste la 27 octombrie.