Tradiţii pentru spor şi sănătate. Ce trebuie să faci în ziua de Sfântul Ştefan
Pe 27 decembrie, creştinii-ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Ştefan, sărbătoare care aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri.
O veche tradiţie, ţinută de Sfântul Ştefan, se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Sfântul Ştefan Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
De asemenea, în 27 decembrie, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
Cine a fost Sfântul Ştefan
Sfântul Ştefan era de neam ales si provenea din semintia lui Avraam. In limba greaca, Stefan inseamna "coroana" si se refera atat la ravna de care acesta a dat dovada in a face cunoscuta lucrarea lui Iisus Christos cat si la faptul ca el, Sfantul, este primul dintr-un nesfarsit sir de martiri din lumea crestina, scrie ziare.com.
Misiunea lui era aceea de a demonstra ca Iisus Christos este Mesia, cel prezis de prooroci in Vechiul Testament. Datorita ravnei si credintei sale, Dumnezeu l-a invrednicit cu puterea de a savarsi minuni si de a arata semne mari in popor.
Avand harul divin al minunilor, care-i insoteau adesea propovaduirile, Sfântul Ştefan a starnit mania evreilor, care l-au chemat la judecata in fata Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzandu-l de blasfemie, ca huleste si ca strica Legea lui Moise. Trebuie stiut ca, la acea vreme, blasfemia se pedepsea cu moartea.
In fata Sinedriului, Sfântul Ştefan si-a prezentat argumentele sale solide din scripturi cum ca Legea se implineste prin Christos, adica prin Mesia, cel prezis de profeti, dar din pacate, nu a reusit sa-i convinga pe judecatori. A fost alungat din cetate si lovit cu pietre.
Prabusit sub povara bolovanilor aruncati cu dusmanie asupra lui, Sfântul Ştefan a avut totusi puterea ca, inainte de a muri, sa ceara iertare pentru ucigasii lui: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!"
Ştirile orei
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”