Tradiţiile româneşti, valoare mondială

Astfel, recenta decizie a UNESCO privind includerea obiceiului tradiţional de iarnă „Colindatul de ceată bărbătească“ în lista patrimoniului mondial UNESCO face cinste României, confirmând valoarea şi autenticitatea obieceiurilor de iarnă româneşti. Decizia a fost luată la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial al UNESCO care a avut loc la Baku. România mai apare în lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO şi cu ritualul căluşului, inclus din 2008, cu doina, inclusă în 2009 şi cu ceramica de Horezu, inclusă din 2012.

România stă foarte bine şi în ceea ce priveşte patrimoniul cultural material pe lista UNESCO. Aici se regăsesc şase obiective: Mănăstirile din Moldova, Cetatea dacică din Munţii Orăştie, Centrul istoric al oraşului Sighişoara, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania precum şi bisericile de lemn din Maramureş. La capitolul patrimoniu natural, România este reprezentată în patrimoniul UNESCO prin Delta Dunării. De asemenea, pe lângă obiectivele deja acceptate în patrimoniul UNESCO, România a mai înaintat alte 14 propuneri care se află în diferite stadii de analiză, procese în urma cărora se va stabili în ce măsură ţara noastră va întregi acest patrimoniu cu noi opere.

Toate aceste recunoaşteri oficiale venite din partea UNESCO vorbesc de la sine despre vastul tezaur cultural cu care ţara noastră se poate lăuda în faţa lumii întregi. Dincolo de campaniile negative pe care presa occidentală le-a dirijat nu de puţine ori împotriva ţării noastre, adevărul este că, din punct de vedere al tradiţiilor culturale, ţara noastră are multe de arătat atât românilor, cât şi străinilor care ne vizitează.

Probabil că „ambasadorul” cu cea mai mare greutate care promovează România autentică este Prinţul Charles al Marii Britanii, îndrăgostit de frumuseţea Transilvaniei, de tezaurul cultural românesc şi de bogăţia tradiţiilor satului românesc. Aşa se face că Prinţul Charles şi-a achiziţionat o proprietate în satul Viscri din judeţul Braşov unde îşi petrece o bună parte a vacanţelor, pesiajele de aici oferindu-i o adevărata oază de relaxare, cum însuşi nobilul britanic recunoaştea.

Desigur, România mai are multe de făcut din punct de vedere turistic şi cultural. Dar avem cel puţin certitudinea că suntem pe drumul cel bun, că bogăţia tezaurului cultural este valorificată la adevăratul potenţial şi începe să fie tot mai cunoscută în plan extern. Fiindcă, pe lângă frumuseţile naturale şi peisajele care îţi taie respiraţia, România poate propune fără să greşească şi un turism cultural prin care valorile şi tradiţiile autohtone să fie împărtăşite tuturor celor dornici să le cunoască.