Tradiţiile româneşti, valoare mondială
Lista UNESCO a Patrimoniului cultural al umanități a fost alcătuită oficial în 2008. Aceasta numără în prezent peste 180 de opere din 75 de țări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al partimoniului cultural imaterial, arta tradițională, practici sociale , ritualuri și evenimente festive, cunoștinte și practici referitoare la natură, dar și meșteșuguri tradiționale.
Comitetul Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul UNESCO a decis, cu ocazia celei de-a VIII-a sesiuni anuale, să introducă Colindatul românesc în ceată bărbătească pe lista Patrimoniului cultural Imaterial.
Ritualul românesc de Crăciun al Colindatului în ceată bărbătească, sustinut din generație în generație de tineri din satele din România, care merg din casă în casă și interpretează cântece rituale (colinde), primind în schimb cadouri simbolice și bani, are importanta funție de a păstra indentitatea socială și de a asigura coeziunea comunității în care se practică.
Comitetul Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial a decis că acest ritual al colindatului îndeplinește criteriile de înscriere pe lista de patrimoniu internațional, prezentând o serie de argumente în acest sens. Printre aceste argumente este invocat faptul că ritualul colindatului se transmite din generație în generație într-o manieră informală și le conferă practicanților săi din satele din România un sentiment de identitate și prestigiu.
Un alt argument este că introducerea ritualului de colindat poate avea efectul de a promova vizibilitatea acestei moșteniri culturale și poate incuraja dialogul dintre comunități la nivel internațional.
Lista UNESCO a Patrimoniului cultural al umanități a fost alcătuită oficial în 2008. Aceasta numără în prezent peste 180 de opere din 75 de țări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al partimoniului cultural imaterial, arta tradițională, practici sociale , ritualuri și evenimente festive, cunoștinte și practici referitoare la natură, dar și meșteșuguri tradiționale.
România mai apare în Lista patrimoniului imaterial al umanității UNESCO și cu ritualul călușului, inclus din 2008, cu doina, inclusă în 2009 și cu ceramica de la Horezu, inclusă din 2012. De asemenea, patrimoniul Mondial material al UNESCO include în prezent pe lista sa 7 monumente sau locuri din România: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO a fost pentru prima dată sărbătorit în România, în noiembrie 2013, prilej cu care a fost adoptată Declarația privind protejarea și promovarea monumentelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO. Ziua UNESCO a fost sărbatorită în același timp cu Conferința Generală UNESCO care a avut loc la Paris.