Traian Băsescu contestă la CCR o lege cu privire la cooperarea dintre Parlament şi Guvern

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a trimis miercuri, 9 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Prevederile Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, transmisă Președintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) și Art. 147 alin. (2) și (4) din Constituţia României, republicată, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012, se arată în documentul prezidenţial.

Şeful statului vrea "să reţină atenţia Curţii asupra faptului că participarea puterii executive a statului român la activităţile decizionale ale Uniunii Europene, aşa cum sunt stabilite de tratatele constitutive ale Uniunii, respectiv la Consiliul Uniunii Europene şi la Consiliul European, nu poate fi separată în funcţie de participare, între Consiliu şi Consiliul European, astfel încât nu poate fi considerată decât artificială separarea mandatelor de reprezentare a României în mandate pentru Consiliu şi mandate pentru Consiliul European. Operarea unei separări procedurale, în funcţie de autoritatea naţională care aprobă mandatul, între mandatul de participare la Consiliul Uniunii Europene şi mandatul de participare la Consiliul European este neconformă cu litera şi spiritul tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Potrivit Art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale”, ceea ce, în practică, se traduce prin stabilirea unei secvenţialităţi în elaborarea politicilor Uniunii Europene în sensul determinării de către Consiliul European a liniilor politice de dezvoltare a Uniunii şi al elaborării ulterioare de către Consiliu a actelor de transcriere a acestor orientări în politici publice".

"Totodată, ţinem să reamintim Curţii că, potrivit Art. 10 alin. (2), a doua teză, din Tratatul privind Uniunea Europeană, „statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor”, ceea ce transcrie principiul că Uniunea Europeană este o uniune de state şi popoare, de interes pentru argumentul de faţă fiind faptul că la activitatea Uniunii Europene participă statele membre.

Având în vedere că la activitatea Uniunii Europene, inclusiv cea decizională, participă statele, constatăm că acest enunţ este adevărat indiferent de instituţia decizională la care ne referim, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European. Astfel, rezultă că activitatea Guvernului în cadrul Consiliului Uniunii Europene este una de execuţie, derivată, şi nu originară, cum este cea a Preşedintelui României în cadrul Consiliului European.

În acest sens, considerăm că atribuţiile Preşedintelui în ceea ce priveşte elaborarea şi aprobarea mandatelor trebuie să se exercite şi în legătură cu participarea puterii executive la activitatea Consiliului Uniunii Europene. În acest fel, este asigurată respectarea ordinii constituţionale, respectiv Art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4), pe de o parte, şi unitatea de abordare a activităţii Uniunii Europene în Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European, pe de altă parte.

Faţă de aceste aspecte, considerăm că definiţiile stabilite la Art. 2 lit. (e) şi lit. (f) încalcă art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4), prin omiterea atribuţiilor Preşedintelui în materia elaborării şi aprobării mandatelor, pe de o parte, şi prin promovarea unei separări arbitrare între Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European sub aspectul mandatului, afectând, astfel, exercitarea atribuţiilor precizate anterior.

Teza elaborării de către Guvern a mandatelor, introduse prin definiţia de la Art. 2 lit. (f), este reflectată şi în Art. 3 alin. (2) - prin termenul „definitivare” – şi în Art. 3 alin. (4) - prin termenul „întocmire”. Considerăm că cele două alineate sunt neconstituţionale întrucât se încalcă prevederile Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4), care stabilesc autoritatea Preşedintelui de a finaliza procesul de elaborare a mandatelor de participare la activitatea Uniunii Europene", se mai arată în documentul de la Cotroceni.