Traian Băsescu contestă la Curtea Constituţională Legea privind statutul parlamentarilor
Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Paragraful contestat de preşedinte conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia încălcând astfel principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis vineri preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, informează Administraţia Prezidenţială.
În motivarea sesizării, preşedintele atrage atenţia că sunt neconstituţionale prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Lege deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”, dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege. ”
Traian Băsescu mai precizează în document că sintagma „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.
"Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală", se punctează în motivarea trimisă de administraţia prezidenţială la Curtea Constituţională.
Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului.
Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileşte, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală, se mai arată în contestaţia preşedintelui Traian Băsescu.