Traian Băsescu, criticat de un cotidian german pentru reacţia la adresa Ungariei

Ziaristul german consemnează cuvintele rostite de Traian Băsescu la Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului, potrivit căruia paharul este plin şi România va pune la punct ţara vecină. Autorul analizei trage concluzia că este foarte posibil ca politicienilor de la Budapesta să li se interzică participarea anul viitor la manifestările minorităţii ungare din România.

Băsescu a exclus şi eventualitatea instituirii unei autonomii a maghiarilor pe criterii etnice. Iar cine-şi închipuie că totuşi, actualii lideri politici de la Bucureşti ar fi dispuşi să accepte ideea unei autonomii, acela îi confundă pe aceştia cu nişte stalinişti, comentează Deutsche Welle. Semnatarul textului publicat în cotidianul german citat sesizează aluzia pe care Băsescu o face la perioada în care din ordinul lui Stalin, după al doilea război mondial, cu scopul de a învrăjbi relaţiile dintre Ungaria şi România, a fost instituită Regiunea Autonomă Maghiară în ţinuturile secuieşti. 

Actualele controverse, care par a fi atins apogeul, ar fi început în iulie, când ministrul ungar de externe, sosit la cursurile Universităţii Maghiare din Tuşnad, a cerut Bucureştiului ca în cadrul preconizatei reforme administrativ-teritoriale a ţării să nu secţioneze Ţinutul Secuiesc, ci să respecte identitatea sa culturală şi lingvistică. Reacţia guvernului român, care a întrevăzut în spusele şefului diplomaţiei ungare o imixtiune în treburile interne ale ţării, nu a întârziat, urmată imediat de o altă declaraţie explozivă a euro-parlamentarului Laszlo Tökes, căruia, cu patru ani în urmă, preşedintele Băsescu îi decernase ordinul Steaua României pentru curajul de a se fi ridicat împotriva lui Ceauşescu, la Timişoara, în decembrie 1989. În contextul actualelor disensiuni, Băsescu nu a scăpat nici ocazia de a-i contesta lui Tökes meritul de a fi un cetăţean român, relatează sursa citată.

Conform relatării Deutsche Welle, analistul german remarcă, pe bună dreptate, că Băsescu nu a făcut o distincţie între revendicările minorităţii maghiare, între politica guvernului de la Budapesta faţă de ţările vecine şi între provocările căpeteniei partidului extremist Jobbik. Rolul pe care Vona îl joacă este însă demn de atenţie, crede Karl-Peter Schwarz, menţionând că liderul extremist a cerut popoarelor Europei Centrale, cu prilejul popasului său în Transilvania, să lupte împotriva 'Marelui Capital Internaţional' asupritor. Or, Vona întreţine de ani buni contacte cu naţionaliştii ruşi, mai ales cu ideologul naţional-bolşevic Alexander Dughin care propagă ideea instituirii unei Eurasii potrivnice Statelor Unite ale Europei. Dughin l-a mai consiliat şi pe preşedintele Putin în chestiuni geopolitice. Iar în luna mai a acestui an, la invitaţia lui Dughin, Vona a susţinut chiar o conferinţă la Universitatea Lomonosov din Moscova, despre Rusia şi Europa, ocazie cu care a reproşat UE că ar trăda continentul, livrându-l Americii.

Extremistul ungar a cântat în strună gazdelor afirmând între altele că Europei i-ar merge mai bine în mâinile Rusiei, care ştie să se împotrivească Americii. Sunt detalii care, menţionate în finalul analizei, pun într-o lumină cu totul nouă reaprinderea disensiunilor dintre Budapesta şi Bucureşti, dezvăluind faptul că ele nu sunt decât un episod al unei pe cât de aberante pe atât de periculoase campanii de semănare a urii şi zâzaniei în Europa, comentează Deutsche Welle.