Traian Băsescu – de partea evazioniștilor

Așa că, la ceas de seară, după cum este obiceiul prezidențial, Traian Băsescu a ieșit să tune și să fulgere în privința ordonanței de urgență adoptate de guvern, afirmând, nici mai mult nici mai puțin, decât că scopul actului normativ ar fi să așeze audiovizualul sub controlul puterii.

Dincolo de antepronunțarea evidentă în privința caracterului constituțional sau neconstituțional al OUG în discuție, precum și de faptul că președintele și-a permis să dea indicații Avocatului Poporului, este de remarcat că poziția lui Traian Băsescu conține o manipulare grosolană. Pentru că, în graba de a prelua mingea ridicată la fileu de Cozmin Gușă sau Dan Diaconescu, doi ”maeștrii” în arta insolvenței companiilor care nu plătesc niciun fel de taxe şi impozite, Traian Băsescu a redus un întreg act normativ la un singur articol.

Or, Codul insolvenței nu se aplică doar companiilor media, ci tuturor agenților economici, fie ei privați sau de stat. Ca urmare, prin atacul asupra prevederilor care vizează audiovizualul, președintele împușcă doi iepuri dintro lovitură: pe de o parte, încearcă să se pună bine cu presa, iar pe de alta le oferă o portiță de scăpare tuturor acelor contribuabili persoane fizice care utilizează prevederile actualei legi privind insolvența pentru a fenta statul și a nu-și plăti contribuțiile și taxele. Președintele face astfel încă o dată o demonstrație de iresponsabilitate, punându-și interesele electorale (pentru îndeplinirea cărora presa, fie ea şi acea parte evazionistă, joacă un rol esențial) în fața interesului general pentru o bună guvernare.

Cine a citit măcar în treacăt ultimul raport dat publicității luna trecută de către Consiliul Fiscal și-a putut face o idee despre cât de mare este fenomenul evaziunii fiscale în România și cât de mult afectează el resursele bugetare, pe care guvernul ar putea să le direcționeze către creșterea nivelului de trai sau investiții. Bugetul pierde anual 14% din PIB, în contextul în care statul reușește să colecteze numai o jumătate din veniturile pe care ar trebui să le încaseze din TVA și doar o cincime din cele rezultate din impozitul pe profit.

Desigur, modificarea prevederilor actuale privind insolvența nu reprezintă decât un pas în combaterea evaziunii fiscale. Dar este un pas abolut necesar, în contextul în care, conform statisticilor, această procedură este utilizată de multe ori în mod abuziv și oneros de către agenți economici, care, pe lângă ”țeapa” dată bugetului, câștigau astfel un avantaj neloial față de competitorii buni contribuabili. De altminteri, acest avantaj a fost reclamat chiar de către reprezentanții mediului de afaceri, care au atras în nenumărate rânduri atenția asupra necesității ca legea insolvenței să fie modificată pentru a se stopa abuzurile.

Lui Traian Băsescu nu i-a păsat însă nici de necesitatea reducerii evaziunii fiscale și nici de doleanțele mediului de afaceri. Solicitând Avocatului Poporului să atace OUG privind insolvența la CCR, președintele se pune scut în fața evazioniștilor (și nu doar a celor din presă), sperând probabil că ajutorul pe care îl dă acum se va întoarce în campanie electorală sub formă de donații pentru partidul prezidențial. Din păcate, vor fi doar nişte donaţii otrăvite, smulse din bani care ar fi trebuit să ajungă la sănătate sau educaţie dacă evazioniştii şi-ar fi plătit contribuţiile la stat, la fel ca toată lumea cinstită.