Traian Băsescu desconsideră poporul pe care l-a condus două mandate
Cu unghiile tăiate și colții piliți după conflictele de astă vară, când autoritățile europene au spus stop-joc și i-au impus coabitarea cu premierul, președintele Traian Băsescu este nevoit să evolueze în afara logicii de conflict pe care o stăpânește cel mai bine, după cum a dovedit-o de atâtea ori în trecut. Timpul trece în defavoarea președintelui, iar Traian Băsescu știe că dacă stă, îi stă norocul.
În timpul guvernărilor Boc, era simplu. Orice merit era al președintelui, vina și răspunderile reveneau guvernului. Într-un an de coabitare, în care i s-a impus de la Bruxelles să pună batista pe țambalul conflictelor, președintele nu a reușit să dovedească mai nimic autorităților europene, în timp ce guvernul USL a obținut rezultate pozitive care nu mai pot fi ignorate.
Împins din spate de Mișcarea Populară, președintele scoate același concept prăfuit și lipsit de strălucirea de odinioară, de președinte jucător. Dar lipsit de armele și retorica aferentă, Traian Băsescu este umbra palidă a celui care a fost cândva. Este ca și cum ai compara Who wants to be a millionaire cu un Bingo coordonat de Țociu și Palade.
Când își îmbracă tricoul, turcoaz precum cerul din vacanțele pe care pensionarii și bugetarii nu și le-au mai permis din cauza samavolniciei guvernelor ce executau ordinele de la Cotroceni, lui Traian Băsescu nu-i mai rămân decât glumițe și bombițe cu și despre like-uri, pisicuțe și odraslele proprii... Dintre care odrasle, apropos, una cel puțin nu a fost trimisă la un concurs de frumusețe pentru feline ci a fost propulsată la Parlamentul European, nu se știe pe ce merite, să reprezinte țara.
Și să nu uităm, desigur, jignirile scăpate între două hăhăieli. Așa află românii, care mai au răbdarea și stomacul să-l urmărească pe cel care le-a luat voința și votul în derâdere, că nu-i nimic nou sub soare, președintele este același Traian Băsescu care vrea, nu vrea, se dă în petec și le explică în registru forțat-jovial, transpirând ca un șofer de tir care și-a băgat mastodontul într-un sens giratoriu prea strâns, că românii nu corespund.
Da, românii care erau buni la început de mandat, când l-au votat, acum nu mai sunt buni, la încheierea celui de-al doilea. Pasă-mi-te nu au nivelul de gândire democratică corespunzător pentru a decide la un referendum, cu un cvorum fixat la doar 30%. La cei douăzeci de ani celebri ai lui Brucan, Traian Băsescu ar mai pune zece, de la el.
Trecem cu vederea insulta adusă inteligenței tuturor românilor care știu exact că la un referendum nu ar trebui impus niciun fel de cvorum, nici de 10%, nici de 30%, cu atât mai puțin de 50%. Românii țin minte exact momentul în care numărul total al electoratului înscris pe liste a fost speculat pentru a salva in extremis cariera politică a președintelui. Episodul nu mai reprezintă niciun mister și cu siguranță va reprezenta o trimitere la o notă de subsol, într-un manual de istorie contemporană. Cine nu participă la un referendum nu poate anula în niciun fel, principial vorbind, votul cuiva care alege să participe.
Iar dacă românii nu au maturitatea și nivelul de gândire democratică corespunzătoare, Traian Băsescu ar face bine să-și adune ultimele rămășițe de bărbăție, demnitate și curaj politic și să le-o zică concetățenilor săi de la obraz: Sunteți imaturi din punct de vedere politic și nu e încă momentul să vă asumați decizii democratice, prin vot liber. Aveți nevoie de un despot luminat și, ca să vezi, ce noroc pe capul vostru, eu Traian Băsescu, fost comandant de navă și președinte al vostru în ultimele două mandate, am exact Mișcarea Populară care vă trebuie!
Acesta ar fi un gest care, fără a fi corect, principial și îndreptățit, ar fi o dovadă de sinceritate, chiar dacă în sensul unui suicid politic.
Dar Traian Băsescu nu are resursele de onestitate necesare să spună "ecce homo" în fața conaționalilor săi. Ceea ce reprezintă o lipsă majoră care nu poate fi compensată prin comunicarea în devălmășie pe tema animalelor de companie, a cântărețelor de muzică ușoară sau a considerațiilor inepte despre cui ar trebui sau nu să vândă românii pământul care-l au în proprietate. Din
păcate, în legătură cu acest ultim subiect, s-au asigurat guvernele coordonate chiar de Traian Băsescu ca unui număr întristător de mare de români să nu le mai rămână altă alternativă, decât să vândă ultimul petec de pământ pe care-l mai au, la cine oferă mai mult.