Tu ştii ce mănânci? ÎNŞELĂTORIA din spatele conservelor de peşte

Din anul 2010 până în anul 2012, Oceana, cea mai mare organizație internațională de protejare a oceanelor și a faunei oceanice, a analizat peste 1.200 de mostre de conserve de peşte şi fructe de mare care se comercializează pe piața internațională şi a constatat că o treime din acestea erau etichetate greşit. Potrivit studiului realizat în SUA, aproximativ 87% din peştele etichetat drept „peşte roşu” şi 59% din cel etichetat drept „peşte ton” este etichetat greşit, dar acestea nu sunt cazuri singulare; acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul altor specii de peşti. Studiul a mai arătat că 74% peştele din restaurante cu specific japonez este etichetat greşit, iar la nivel naţional, aproape jumătate din peştele care se consumă este etichetat în mod eronat, notează Huffington Post.

Procesul prin care trece peştele până ajunge pe mesele restaurantelor sau în case este destul de complex. În cazul SUA, 92% din peştele care se consumă este importat, ceea ce înseamnă că parcurge un drum destul de lung până la destinaţia finală, în care pot avea loc etichetări greşite, unele dintre ele fără intenţii rele.

Însă, în majoritatea cazurilor, motivele pentru care peştele nu este etichetat în mod corespunzător sunt altele. Principalul este cel economic; cele mai multe înşelătorii se produc în cazurile în care pește mai ieftin, dar chiar și anumite specii de șerpi marini, sunt etichetați ca fiind pești mai scumpi. Un alt motiv de fraudă este contaminarea; peştele cu niveluri de mercur prea mare este etichetat ca unul care are niveluri mai mici, pentru a putea fi vândut.

O situaţie similară are loc şi în Europa. Odată cu scandalul legat de carnea de cal, a ieşit la lumină şi cazul peştelui. La fel ca şi în SUA, un studiu realizat în Irlanda a relevat faptul că aproximativ 25% din peştele care se consumă este etichetat greşit, iar motivul este, de asemenea, economic.

Majoritatea peştelui care se consumă în Europa este importat din China. Punctul de intrare în Europa este aeroportul din Frankfurt, unde este analizat şi apoi distribuit. Aşa se face că, în cadrul verificărilor, autorităţile aeroportului au descoperit specii noi de peşte, care până acum nu au fost comercializate.

Potrivit cercetătoarei Kimberly Warner, etichetarea greşită a peştelui nu are consecinţe negative numai pentru consumator, care plăteşte ceea ce nu consumă, ci şi pentru peşte şi mediul înconjurător. Experţii consideră că în majoritatea cazurilor etichetarea greșită este intenţionată, motiv pentru care le-au cerut autorităţilor să ia măsuri.

Sursă: semneletimpului.ro