UE a aprobat negocierea unui acord de asociere cu Kosovo cu abţinerea Spaniei

Acordul de asociere şi stabilitate cu Kosovo constituie de obicei un pas anterior obţinerii statutului de stat candidat la aderare, va fi negociat numai între UE şi Pristina şi va fi limitat la competenţele comunitare, neimplicând statele membre, care nici nu vor trebui să ratifice acordul, precizează EFE. Această formulă corespunde cerinţelor celor cinci state europene - Spania, Grecia, Cipru, Slovacia şi România - care se opun recunoaşterii independenţei Kosovo şi care, astfel, nu vor fi nevoite să ratifice acordul în parlamentele naţionale.

Spania nu recunoaşte independenţa declarată unilateral de Kosovo, însă a permis începerea de negocieri cu executivul de la Pristina, dacă acestea se vor referi numai la 'competenţe comunitare' şi arătând clar faptul că acceptarea acestora nu presupune o recunoaştere implicită a provinciei sârbe. Explicaţiile au fost oferite de secretarul de stat pentru UE spaniol, Iñigo Méndez de Vigo, când Cei 27 au agreat deschiderea negocierilor cu Kosovo, în cadrul procesului politic. Guvernul spaniol este mulţumit cu acordul menţionat, întrucât nu implică recunoaştere, nici implicită, nici explicită, şi se referă numai la competenţele Uniunii Europene, a declarat secretarul de stat Méndez de Vigo. Începerea negocierilor menţionate nu modifică poziţia Spaniei faţă de Kosovo şi nu constituie niciun fel de precedent, pentru nimeni, a mai subliniat el. 

Ţările UE au confirmat decizia printr-o informare scrisă - în aceeaşi zi în care şefii de state şi de guverne au aprobat începerea negocierilor de aderare cu Serbia pentru cel mai târziu în ianuarie 2014.

Deciziile UE, referitoare atât la Serbia, cât şi la Kosovo, constituie o recunoaştere a acordului istoric la care au ajuns cele două părţi - Belgrad şi Pristina - în luna aprilie, cu privire la normalizarea relaţiilor. Pactul a fost negociat cu medierea Bruxellesului şi oferă soluţii la punctele cele mai tensionate, printre care şi chestiunea autonomiei sârbilor din nordul provinciei Kosovo, în schimbul desfăşurării unor structuri de putere paralele, pe care comunitatea acestora le-a menţinut de la declararea independenţei Kosovo, în 2008.