UE îşi propune să scoată Europa din cercul vicios 'producem, consumăm şi aruncăm'

Într-un proiect de directivă menit să actualizeze legislaţia privind gestionarea deşeurilor, executivul comunitar are în vedere ca până în anul 2025 să se elimine depozitarea deşeurilor reciclabile. De asemenea, Comisia cere statelor membre să-şi sporească eforturile pentru ca în anul 2030 ponderea deşeurilor menajere reciclate să ajungă la 70%. În cazul ambalajelor, acest procent ar trebui să fie de 80%, iar pentru hârtie şi fier de 90%, în schimb pentru plastic obiectivul este de numai 60%.

Comisia mai preconizează, dar nu impune statelor membre, şi reducerea cu o treime a risipei alimentare şi a deşeurilor marine până în anul 2025. De asemenea, recomandă incinerarea doar în cazul deşeurilor nereciclabile.

Conform executivului comunitar, un asemenea efort va genera economii de 600 de miliarde de euro şi va conduce la crearea a 180.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, se va opri creşterea producţiei de deşeuri, ce s-a ridicat la 2,5 miliarde de tone în anul 2011. 

Numai 42% din aceste deşeuri au fost reciclate, diferenţa fiind depozitată sau incinerată, existând decalaje semnificative între statele membre. România se numără printre statele UE care stau cel mai prost la acest capitol, alături de Grecia, Letonia şi Malta, procentul deşeurilor aruncate depăşind 80%. Există însă şase ţări europene unde acest procent nu trece de 3%, respectiv Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Olanda şi Suedia, celelalte state din UE situându-se între aceste două extreme.

Dacă obiectivele avute în vedere de Comisie se vor realiza, UE îşi va putea grăbi evoluţia către 'economia circulară', ce presupune că refolosirea, repararea şi reciclarea vor deveni ceva obişnuit. De altfel, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, subliniază că această tranziţie se impune dacă Uniunea vrea să rămână competitivă 'în lumea secolului al XXI-lea, a economiilor emergente şi a milioanelor de noi consumatori' şi le-a transmis celor care ar intenţiona să se împotrivească acestor iniţiative că în viitor 'creşterea va fi verde sau nu va fi deloc'.

Însă formaţiunile ecologiste avertizează că planurile Comisiei nu merg suficient de departe, ele având în vedere menajele, birourile şi restaurantele, însă nu şi deşeurile industriale. Astfel, un reprezentant al Biroului european de mediu sugerează că este nevoie şi de măsuri stricte menite să reducă incinerarea materialelor reciclabile şi compostabile. Această instituţie atrage atenţia şi asupra necesităţii ca statele membre UE să-şi armonizeze modalităţilor de calcul a ratei deşeurilor reciclate, astfel încât procentele să nu fie supraevaluate prin includerea şi a altor materiale decât cele trimise la reciclarea finală. 

În plus, Verzii reproşează Comisiei, prin vocea eurodeputatului Benedek Javor, că nu şi-a ales bine priorităţile pentru că, în opinia lor, principala prioritate trebuie să fie prevenirea risipei prin stabilirea unor ţinte ambiţioase de reducere a acesteia. La rândul său, directorul BusinessEurope, Markus Beyrer, crede că propunerea Comisiei este prea simplistă pentru a putea cuprinde întreaga complexitate a producţiei, consumului şi utilizării resurselor.