UE vrea să decidă vineri cine plăteşte când o bancă dă faliment

La reuniunea lor de la Luxemburg, miniştrii de Finanţe vor încerca să rezolve una din cele mai dificile probleme puse de criza bancară europeană: cum să închizi o bancă cu probleme fără a crea panică sau a-i împovăra pe contribuabili?

'Ne aşteaptă negocieri dificile', a declarat ministrul suedez de Finanţe, Anders Borg, adăugând că o soluţie care să se potrivească tuturor statelor din UE este periculoasă.

Statele membre UE au opinii divergente când este vorba de cât de stricte ar trebui să fie noile reguli. Unele state se tem că impunerea de pierderi pentru deponenţi ar putea declanşa panică în timp ce altele vor ca regulile să fie clare de la început. Deşi nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord, o amânare ar putea afecta încrederea în capacitatea politicienilor europeni de a repara sistemul financiar.

'Ziua solstiţiului de vară este cea mai lungă zi a anului aşa că avem suficient timp', a declarat Comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn.

Un proiect normativ de 300 de pagini care stă la baza discuţiilor recomandă stabilirea unei ierarhii conform căreia acţionarii băncii vor fi primii care vor suporta pierderi în cazul falimentului, urmaţi de deţinătorii de obligaţiuni şi la final deponenţii cu sume mai mari de 100.000 de euro în cont.

Cu toate acestea idee nemulţumeşte ţările cu sectoare bancare mari, care au cele mai mult de pierdut în cazul unei crize financiare. Suedia, Marea Britanie şi Franţa susţin că ţările ar trebui să aibă ultimul cuvânt atunci când este vorba de luarea unor decizii cu privire la închiderea băncilor. Însă Germania, Olanda şi Austria vor ca regulile să se aplice în mod uniform în toate cele 27 de ţări membre UE.

Între 2008 şi 2011, Uniunea Europeană a cheltuit echivalentul unei treimi din Produsul Intern Brut pentru a salva băncile europene utilizând banii contribuabililor pentru a ţine sub control criza.