Un adjunct al lui Lavrov acuză Occidentul că „a dat instrucţiuni” Chişinăului să întrerupă dialogul cu Tiraspolul

„Situaţia în reglementarea transnistreană s-a înrăutăţit semnificativ în 2022. Actualele autorităţi moldoveneşti, la dictatul Occidentului, se îndreaptă către refuzul acordurilor încheiate anterior şi limitarea tuturor formelor de interacţiune cu Transnistria. Acest lucru a dus la o răcire fără precedent a dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol”, a declarat Mihail Galuzin în interviul pentru TASS.

El spune că întreruperea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol nu se datorează doar războiului din Ucraina, ci datează din 2019 - adică de când partidul proeuropean al actualei preşedinte Maia Sandu a venit la putere.

„Activitatea formatului de negocieri 5+2 este în prezent îngheţată, iar acest lucru nu se datorează doar evenimentelor din Ucraina. Pauza în activitatea sa durează din octombrie 2019. Motivul este reprezentat de poziţiile diametral opuse ale Chişinăului şi Tiraspolului cu privire la, practic, toate aspectele-cheie ale reglementării”, a declarat Galuzin.

„În prezent, ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu probleme dificile de energie, transport şi logistică, sociale şi de altă natură. S-ar părea că acest lucru ar trebui să stimuleze Chişinăul şi Tiraspolul să găsească un teren comun în interesul cetăţenilor lor. Cu toate acestea, partea moldovenească nu este pregătită pentru un dialog constructiv cu Transnistria”, acuză oficialul rus. „Autorităţile moldoveneşti au lăsat fără răspuns apelurile repetate ale Tiraspolului de a se aşeza la masa negocierilor”, a adăugat el.

MOSCOVA, DERANJATĂ DE „LEGEA ANTI-SEPARATISM” DE LA CHIŞINĂU

Adjunctul lui Serghei Lavrov aduce în discuţie şi o lege adoptată recent de Chişinău, aşa-numita „lege anti-separatism", care, acuză diplomatul, „de fapt, îi scoate în afara legii pe toţi locuitorii din Transnistria”.

Legea anti-separatism votată în parlamentul de la Chişinău a îngrijorat autorităţile de la Tiraspol, scrie Europa Liberă. În spaţiul public apar tot mai frecvent opinii că liderul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Vadim Krasnoselski, ar risca să cadă sub incidenţa noilor prevederi sau că negociatorul principal al acesteia, Vitali Ignatiev, „ar putea fi arestat când vine la Chişinău”.

Potrivit noilor prevederi din Codul penal, „acţiunile separatiste, comise în scopul separării unei părţi a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani. Prevederile definesc, de asemenea, separatismul ca fiind „producerea şi/sau difuzarea, sub orice formă şi prin orice mijloace, de materiale şi informaţii care incită la astfel de acţiuni”.

Pe de altă parte, adjunctul lui Lavrov spune că Ucraina, care, alături de Rusia, este mediator şi garant al reglementării transnistrene în formula de negociere 5+2, a închis segmentul transnistrean al frontierei ucraineano-moldoveneşti după ce Rusia a lansat „operaţiunea militară specială”. Această măsură, acuză oficialul rus, este folosită de Chişinău pentru a aplica Transnistriei „elemente ale unei blocade economice şi de transport”.

„Pe scurt, situaţia din reglementarea transnistreană este acum complicată”, conchide Mihail Galuzin.

„Rusia, în calitate de garant şi mediator, face eforturi politice şi diplomatice pentru a păstra formatul "5+2" ca mecanism de negociere fără alternativă. Principalul lucru acum este de a împiedica deteriorarea şi mai mare a dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol”, mai spune diplomatul.

În acest context, Ministerul rus al Apărării a publicat joi dimineaţă un comunicat în care anunţă că are informaţii conform cărora ucrainenii ar pregăti o provocare în regiunea transnistreană şi ar pune la cale o operaţiune sub steag fals, în care ar invada Transnistria purtând uniforme ale armatei ruse. În replică, autorităţile de la Chişinău au transmis că nu confirmă această informaţie şi fac un apel la calm.

Mihail Galuzin este adjunctul lui Serghei Lavrov care supervizează relaţiile cu Comunitatea Statelor Independente, organizaţia care reuneşte majoritatea fostelor republici sovietice, inclusiv Republica Moldova.

Marţi, Vladimir Putin a anulat un decret prezidenţial care data din 2012 şi care stabilea principiile directoare ale politicii externe a Federaţiei Ruse, pe motiv că nu mai corespunde realităţilor şi că în curând va fi anunţat un nou concept pentru politica externă a Moscovei. La capitolul dedicat relaţiilor cu CSI, în documentul anulat se stipula că trebuie găsite „căi de soluţionare a problemei transnistrene pe baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.

„Vom analiza cu atenţie conţinutul noii concepţii, odată ce va fi făcută publică. În ceea ce priveşte abordarea ţării noastre privind reglementarea transnistreană - rămânem ferm ataşaţi unui proces de reglementare paşnică a conflictului”, a reacţionat Filip Cojocaru, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chişinău.

Moscova şi-a luat angajamentul la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul că îşi va retrage trupele şi armamentul din Transnistria, dar această promisiune asumată la nivel internaţional nu a fost pusă niciodată în practică.

Pe de altă parte, într-un interviu acordat miercuri seara televiziunii locale Jurnal TV, ministrul de externe Nicu Popescu a anunţat că Republica Moldova va demara în această săptămână procesul de denunţare a zeci de acorduri semnate în cadrul Comunităţii Statelor Independente, pentru că multe dintre ele nu mai sunt relevante, sunt nefuncţionale sau sunt în defavoarea Republicii Moldova.

„Obiectivele politicii externe sunt aliniate la procesul de integrare europeană şi în mod prioritar vor fi denunţate acordurile incompatibile cu priorităţile politicii externe”, a punctat Nicu Popescu.

În vara anului trecut, ministrul spunea că este luată în calcul ideea ieşirii ţării din CSI, dar preşedinta Maia Sandu a spus că deocamdată ţara nu va părăsi CSI.