Un an de Agricultură sub USL. Ce s-a făcut

Atacul recent al lui Traian Băsescu pe tema agriculturii și replica ministrului Daniel Constantin ridică o serie de întrebări cu privire la ce a făcut USL pentru domeniul agriculturii. Are președintele dreptate? Avem de-a face cu o proastă guvernare sau este doar un nou atac al lui Băsescu care pregătește terenul pentru lungul an electoral 2014?

Anul trecut s-a încheiat cu o producție extrem de slabă în agricultură, mulți văzând acest lucru drept o lovitură puternică pentru noua coaliție ajunsă la guvernare. Însă realitatea constă în faptul că producția agricolă este inseparabilă de fenomenele climaterice din prima parte a anului. Drept urmare, așa cum nu poate fi făcut responsabil pentru producția scăzută din 2012 cauzată de secetă, Guvernul USL nu poate nici să se laude cu unul dintre cei mai buni ani agricoli – așa cum este anunțat 2013. Însă va putea să se laude cu creșterea economică pe care o astfel de producție agricolă o aduce după sine, legătura dintre cele două aspecte nefiind evidentă pentru cei mai puțin avizați. Dar aceasta este o altă discuție, care va prinde contur abia după primul trimestru al anului.

Întrebarea rămâne: ce a făcut USL pentru agricultură? Prima măsură care vine în minte este și cea mai recentă: scăderea TVA la produsele de panificație, pe întreg lanțul de producție. Nu este cazul să detaliem pe marginea acestei prevederi, deoarece au fost repetate îndeajuns principalele beneficii de către cei de la putere – încurajarea producătorilor, reducerea evaziunii fiscale și ieftinirea la raft a produselor de panificație. La acestea se adaugă faptul că măsura a fost lăudată inclusiv de către operatorii din domeniu, ceea ce reprezintă un important plus pentru USL.

O altă măsură importantă este constituirea Fondului pentru acordarea de microcredite în agricultură, asigurat din bugetul MADR. Prin intermediul acestuia, fermierii pot accesa împrumuturi neeligibile prin alte programe din cauza sumei (cum ar fi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală). Spre exemplu, un împrumut pentru cumpărarea de teren agricol în vederea creșterii suprafeței exploatate are perioada de grație între 1 și 3 ani, iar perioada maximă de rambursare este de 10 ani.

Una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare asumat de USL sună în felul următor: „Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora”. Potrivit Ministerului Agriculturii, măsura nu a fost lăsată de izbeliște, până în prezent fiind finanțate 47 de proiecte pentru depozite de legume-fructe. Demersul este extrem de util atât pentru distribuția de alimente, cât și pentru fermierii independenți: surplusul de producție va fi păstrat și distribuit către alte zone, agricultorii vor fi compensați pentru ceea ce au produs suplimentar, iar legumele și fructele vor putea fi stocate corespunzător.

Conform MADR, a fost elaborat de asemenea un act normativ care reglementează piața agricolă, având ca principal scop sprijinirea micilor producători și reducerea evaziunii fiscale (probabil cea mai mare problemă a agriculturii românești în momentul de față). Astfel, producătorilor care funcționează ca persoane fizice va trebui să li se rezerve un minim de 20% din spațiile de vânzare din piețe. În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, se va introduce carnetul de comercializare pentru vânzătorii independenți, care va însoți pretutindeni marfa, atestând proveniența acesteia și justificând cantitatea. În plus, comercianții vor fi obligați să înscrie în acest carnet ce produse au vândut în fiecare zi și în ce cantitate, lucru care va descuraja puternic sustragerea de la îndatoririle fiscale.

Mai există, de asemenea, măsuri de sprijin pentru agricultura ecologică – un domeniu în expansiune în România. În momentul de față, statul încurajează producătorii ecologici prin subvenționarea a jumătate din costurile de participare la târguri și expoziții internaționale de profil și prin selecția cu prioritate a operatorilor înregistrați în sistemul de agricultură ecologică pentru modernizarea exploatațiilor. La acestea se adaugă anvelopa de 7 milioane de euro destinată conversiei la agricultură ecologică.

Potrivit ministerului, au mai fost reduse cheltuielile la livrarea apei pentru irigații, au fost înființate fondurile mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și s-a ajuns la un acord pe bani europeni pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații.

În concluzie, Guvernul USL are ce să comunice la capitolul agricultură. Problema este că nu o face îndeajuns și că, prin lipsa informării publice, permite apariția unor atacuri precum cel al președintelui Băsescu. Să nu se înțeleagă greșit – Guvernul are capitole la care poate fi criticat, însă agricultura nu este unul dintre ele. Poate dacă Executivul ar începe să promoveze și alte măsuri adoptate în domeniul agriculturii în afară de reducerea TVA la pâine, astfel de atacuri îl vor ocoli pe viitor.