Un şef de spital privat acuză statul de concurenţă neloială
Fostul şef al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş Florin Gomotârceanu, care acum este manager de spital privat, susţine că statul român face "concurenţă neloială" sistemului privat, aceasta fiind chiar "o politică a Ministerului Sănătăţii".
Fostul şef al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş Florin Gomotârceanu, în prezent manager al unui centru medical privat pe care l-a înfiinţat în 1996, a declarat, marţi, în cadrul mesei rotunde "Târgu Mureş - Oraş Medical", că sistemul privat de medicină întâmpină greutăţi din cauza faptului că este dezavantajat faţă de sistemul public de către Ministerul Sănătăţii, care practică o "concurenţă neloială".
"An de an, fondurile alocate sistemului medical privat de casele de asigurări sunt tot mai mici, inevitabil, dezvoltarea activităţii medicale private este pe măsură şi din ce în ce mai grea. Un alt lucru pe care aş dori să îl pun în această discuţie este concurenţa neloială a statului român faţă de activitatea medicală privată, concurenţa neloială a politicii sanitare a Ministerului Sănătăţii faţă de zona privată. În momentul în care Ministerul Sănătăţii dotează spitale din România cu echipamente de zeci de milioane de euro, în cealaltă parte a baricadei, asistenţa medicală privată, nu există facilităţi sau credite performante care să poată fi accesate de medicii din activitatea privată. Şi în acest moment se rupe echilibrul care ar trebui să existe între sistemul sanitar de stat şi sistemul sanitar privat", a declarat Gomotârceanu.
În acest context, managerul unui alt centru medical privat din municipiu, Lucian Neagoş, a atras atenţia că plecarea medicilor pregătiţi de la Târgu Mureş are la bază raţiuni financiare.
Potrivit lui Neagoş, din România au plecat peste 14.000 de medici din 2007 până acum, adică mai mulţi decât se şcolarizează, mulţi dintre aceştia fiind din Târgu Mureş.
"În curând vor fi secţii care nu vor mai avea tineri. Nu poţi să-l mai atragi pe un tânăr cu 1.100 de lei, când rezidentul din Germania primeşte din start 2.000 de euro, să-şi facă specialitatea. Aceasta este principala bază după care noua generaţie se orientează, cea financiară, să înţelegeţi acest lucru. Dacă înainte medicina reprezenta glorie, acum reprezintă bani. Braşovul şi Sibiul au crescut (ca şi centre medicale - n.r.) datorită investiţiilor private", a afirmat el.
Potriviti sursei citate, la Sibiu, "s-a concesionat teren în curtea spitalului cu 500 de euro pe an de la CJ".
"La Braşov au fost tot privaţi - şi secţiile de chirurgie care s-au deschis şi policlinicile şi centrele de excelenţă care au dus cea mai mare parte din specialişti din Târgu Mureş, care au peste 10.000 de euro salariu pe lună. Punct. Oficial! N-are rost să ne gândim la alte lucruri. Lumea actuală s-a schimbat, oamenii vin la aceste clinici pentru că sunt la vârf - tehnologie de vârf, specialişti de vârf. Haideţi să ne întrebăm: câţi dintre conducătorii de secţii actuali din Târgu Mureş îşi trimit în mod deliberat rezidenţii sau medicii tineri să se pregătească în centre de excelenţă din alte părţi", a spus Neagoş.
El a fost însă întrerupt de protestele altor medici din sală, care i-au cerut să nu spună "neadevăruri".
Neagoş a revenit spunând că singura şansă a oraşului este să reprezinte în continuare "ceva pentru lumea medicală" şi cerându-le celorlalţi medici să stabilească împreună nişte priorităţi în acest sens şi să facă o analiză comparativă, pe fiecare secţie, cu alte zone.
El a subliniat că este nevoie de investiţii şi că "sunt multe aspecte de piaţă care ar trebui aduse la o masă" la care să participe toate personalităţile medicale ale oraşului.